PE reacționează în cazul „listei negre a Rusiei”
Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a anunțat marți că ambasadorului Rusiei pe lângă Uniunea Europeană i-a fost interzis accesul în legislativ ca represalii contra listei întocmite de Kremlin cu 89 de cetățeni europeni, critici ai politicii Moscovei, declarați indezirabili în Rusia, transmite AFP.
Lista neagră rusă a fost notificată diplomaților europeni joi. Ea cuprinde și un număr de foști sau actuali parlamentari europeni care l-au criticat deschis pe președintele Vladimir Putin și poziția Rusiei în războiul din Ucraina.
„Ca urmare a publicării listei negre a personalităților politice și oficialilor europeni, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, l-a informat astăzi (marți) pe ambasadorul rus pe lângă UE că, în măsura în care autoritățile ruse nu au reușit să garanteze transparența deciziilor lor (…), consideră că este justificat să se reacționeze prin măsuri corespunzătoare”, a subliniat biroul președintelui Parlamentului UE.
În consecință, Martin Schulz a declarat că legislativul „va restrânge accesul în Parlament ambasadorului rus, precum și unui alt oficial rus”, a cărui identitate nu a fost dezvăluită.
În plus, Parlamentul European „își suspendă angajamentele față de Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia și va examina în detaliu solicitările de vizitare a Parlamentului European depuse de deputați ruși”.
Comunicatul lui Martin Schulz urmează după cererea grupului Verzilor din Parlamentul European de a deschide o dezbatere asupra interdicțiilor de călătorie formulate de autoritățile de la Moscova, considerând că este „o lovitură dură adusă relațiilor UE-Rusia, chiar dacă nu constituie o surpriză”.
Diplomația europeană a reacționat sâmbătă printr-un comunicat în care menționează că respectiva listă este ‘total arbitrară și nejustificată, mai ales că ea nu este însoțită de clarificări’.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a denunțat luni „absurditatea” indignării manifestate de țări ale UE față de lista neagră a Moscovei, estimând că măsurile decretate de Rusia sunt „proporționale și chiar de mai mică amploare față de sancțiunile unilaterale ale UE”.