Lichelism în formă cronică

 Începe o nouă sesiune parlamentară. Previzibil, partidele vor continua războiul politic, un război dus în disprețul unei populații ce a ajuns pe culmile disperării. Liderii politici mimează neconvingător responsabilitatea. Realitatea îi privește, însă, tot mai sfidător. Niciunul dintre liderii Puterii sau ai Opoziției nu pare dispus să privească, cu adevărat, spre cetățean. Să înțeleagă că menirea sa, ca om politic, este să răspundă uriașelor așteptări ale cetățeanului.

Liberalii continuă să vorbească despre o nouă majoritate parlamentară, despre o nouă guvernare, despre o altfel de politică. Demagogia de doi bani a inundat PNL. Nu poți să faci o altfel de politică cu aceeași politicieni compromiși, obsedați de funcții și privilegii.

Ce mai pot oferi românilor Blaga, Videanu, Cezar Preda, Anastase, Nelu Oltean, Ludovic Orban, Anca Boagiu și mulți, mulți alți liberali sau pedeliști vopsiți, mai nou, în culori liberale? Despre ce vorbim? Este mai mult decât evident că liderii noului PNL nu au învățat nimic din eșecurile guvernărilor Tăriceanu, Boc și MRU.

De altfel, dincolo de declarații războinice, nu cred că gașca liberală, strâns unită în jurul lui Blaga și Gorghiu, își dorește vreo secundă să preia guvernarea înainte de alegerile de anul viitor. În primul rând, crearea unei noi majorități parlamentare, fără sprijinul oportuniștilor din UNPR, este imposibilă în actuala conjunctură politică! Dă bine, însă, la electorat, să mimezi dorința de a prelua Puterea!

Mai mult, este sinucigaș de-a dreptul să formezi o nouă majoritate cu UNPR, UDMR și grupul minorităților naționale, altele decât cea maghiară, și să mai ai și pretenția să vorbești de o guvernare eficientă. Singura alternativă viabilă pentru PNL este să câștige alegerile locale și parlamentare de anul viitor și abia mai apoi să preia Puterea.

La rândul lor, liderii din Kiseleff par a cânta, în mandatul interimarului Dragnea, o altă arie politică decât inculpatul de la Palatul Victoria. Este mai mult decât evident că Ponta și Dragnea nu mai pot sta la aceeași masă politică și, în consecință, mandatul premierului Ponta se apropie de sfârșit. Noua strategie a PSD este pliată pe intrarea în opoziție în tentativa de a mai salva electoral ce se mai poate. Toate acestea concomitent cu atacuri fățișe la adresa lui Iohannis care trebuie decredibilizat până la alegerile de anul viitor. Dragnea și echipa din jurul său doresc decuplarea electorală dintre locomotiva Iohannis și vagoanele PNL.

În tot acest timp, Dragnea joacă rolul pacificatorului de serviciu, cel care pune, chipurile, interesul partidului său în slujba interesului național. În realitate, noul lider al PSD încearcă să poziționeze partidul cât mai bine în perspectiva alegerilor locale și parlamentare din 2016.

Iohannis nu face nimic. Asta știe, asta face. Tot mai mulți români sunt total dezamăgiți de prestația sa. Nici nu mai contează cât este incapacitate și cât indiferență! Contează doar că „un președinte ficus” la Cotroceni nu ajută cu nimic România, în ciuda tentativelor disperate ale liderilor PNL de a arăta că Iohannis face o altfel de politică și a recredibilizat instituția prezidențială după dezastrul mandatelor băsesciene. Cred că PSD pierde timpul cu Iohannis. Acesta se va decredibiliza și pe mai departe, singur, fără ca, totuși, cineva să înțeleagă vreo iotă din modul său, original, de a conduce o țară!

Gabriel Oprea, liderul incontestabil al UNPR, se află pe cai mari. Se simte intangibil, se crede un politician providențiabil. Continuă campania de atragere a profitorilor în jurul său și nu renunță la jocul său jalnic la toate capetele politicii. Toată această circotecă cu „interesul național”, promovată de Oprea, Onțanu, Micky Șpagă și alți uneperiști zeloși provoacă zâmbete ironice din partea tuturor celor care cunosc realitatea politică a ultimilor ani.

Tupeul politic a depășit orice barieră în România anului 2015. De altfel, de peste 25 de ani, ipocrizia, duplicitatea și obrăznicia politică se află la timona României. Liderii și partidele politice au devenit găști penale, avide să controleze și să împartă în hălci județele României. Banii publici sunt devalizați în cel mai ordinar mod și în tot acest timp politicienii vorbesc, cu o nesimțire crasă, de interesul național, de proiecte naționale, de viitorul României.

Unica miză rămâne, însă, preluarea Puterii, a Puterii totale, cu tot ce derivă de aici. Aceasta este singura țintă politică, electorală, financiară a actorilor politici. Cât despre reforma reală, mult clamată, a clasei politice, numai de bine. La nivel declarativ, bineînțeles…

Un editorial de Iulian Badea