Pariul lui Corâci (UGIR-1903): Investiții ale oamenilor de afaceri bavarezi în România!

Domnule președinte al UGIR-1903, Cezar Ioan Corâci, la începutul acestei luni o importantă delegație de oameni de afaceri din Bavaria a vizitat Brașovul. Cu această ocazie a fost înființat Clubul de Export București-Brașov-Bavaria. Ce ne puteți despre acest important eveniment, nemediatizat, din păcate, pe cât ar fi meritat?

Aveți dreptate, în urmă cu două săptămâni, România a fost vizitată de o delegație importantă de oameni de afaceri din Germania, reprezentând Clubul de Export Bavaria, care este una dintre cele mai importante asociații ale comunității de afaceri din Germania, în special din Bavaria. După cum știți, Bavaria este una dintre regiunile cele mai productive din punct de vedere economic în Europa.

Cu această ocazie, în cadrul discuțiilor, la care am participat, ni s-a reamintit că Bavaria are o contribuție la PIB-ul UE de 500 de miliarde de euro. Dacă îl comparăm cu PIB-ul României vom înțelege dimensiunea reală a afacerilor acestor investitori. Pe de altă parte, având în vedere mai mulți factori, una dintre întrebările pe care mi le-am pus a fost de ce Germania nu este unul dintre primii doi investitori din România. Să ne referim, mai întâi, la comunitatea de origine germană din România care, așa cum ne aducem aminte, în decembrie 1989 era destul de numeroasă pentru că vorbim de aproximativ jumătate de milion de cetățeni de origine germană. În ciuda acestui fapt, chiar și în 2015, putem vorbi de o comunitate germană puternică, cu multe firme și oameni de afaceri extrem de bine articulate, aflate/aflați în zonele de tradiție locuite de comunitatea de origine germană. Discutăm în mod special de Brașov, Sibiu și Timișoara. Cu toate acestea, schimburile comerciale între Germania – indiscutabil motorul economic al Europei – și România este mult mai scăzut decât potențialul real dintre cele două state.

De altfel, am avut ocazia să fiu invitat, în urmă cu două luni, la una dintre întâlnirile importante ale acestui Club, la Munchen, întâlnire la care a participat primarul orașului Munchen, în cadrul căreia am asistat la un veritabil exemplu de dialog între patronate și autoritățile publice. Vă spun că am fost impresionat pentru că s-au discutat, concret și deschis, toate problemele care apar în acea zonă, începând cu taxe și impozite locale și terminând cu sistemele de asigurări sociale și infrastructură.

Care era imaginea economiei și a mediului investițional din România în ochii oamenilor de afaceri din Bavaria?

Delegația care a venit la Brașov a fost condusă de vicepreședintele Clubului Bavaria, domnul Bernd-Joachim Pantze. Din nefericire, președintele clubului Bavaria, cel care trebuia să conducă delegația, suferise o intervenție chirurgicală cu doar câteva ore înainte. Am constatat, cu surprindere, că din cei aproximativ 30 de oameni de afaceri germani care au venit în România, numai domnul Pantze mai vizitase România. Concluzia pe care am tras-o a fost aceea că lipsa, să spunem, de cunoaștere reciprocă a făcut ca schimburile comerciale dintre cele două țări să fie cu mult sub potențialul real. Și acesta este motivul pentru care patronatele și comunitățile de afaceri trebuie să se implice mai mult în cunoașterea reciprocă a mediului de afaceri din Bavaria, respectiv România. Bineînțeles că această situație trebuie să reprezinte o prioritate și în relația cu alte state europene și nu numai.

Am mai constatat că oamenii de afaceri gemani interesați de România aveau o imagine despre țara noastră, așa cum ne putem imagina, realizată pe baza informațiilor despre România, inclusiv mediul de afaceri din România, apărute în mass-media germană. Din păcate, aceștia aveau o imagine aflată în totală discordanță cu realitățile economice și sociale ale României anului 2015.

Toți cei care au vizitat Brașovul au fost impresionați de aspectul orașului. Trebuie să recunosc că am discutat și despre ceea ce s-a întâmplat în România, în ultimii 25 de ani, în diferite domenii de activitate. După „falimentul”, pentru că nu putem vorbi de un faliment, total al industriei din Brașov, care era al doilea oraș industrial al țării, în ultimii șapte-opt ani am asistat la o renaștere a industriei în acest oraș, care se vede atât în felul în care arată centrul orașului, dar și în standardul de viață al brașovenilor. Dacă veți merge pe linia de centură a Brașovului veți vedea zeci de investiții noi, zeci de fabrici, dintre care unele extrem de mari cum ar fi Drexler Meyer care produc produse de înaltă tehnicitate în România.

O mare parte a acestor investiții aparțin unor cetățeni români și germani, ceea ce justifică faptul că această importantă delegație a ales ca prima vizită în România, Brașovul. S-a discutat, de altfel, de cooperarea regională între județul Brașov și regiunea Bavaria, respectiv orașul Munchen.

Vorbim de o simplă vizită sau de posibili investitori interesați de România?

Nu a fost o simplă vizită. De altfel, ca urmare a vizitei delegației României, o delegație de aproximativ 20 de persoane, la reuniunea de la Munchen, a apărut ideea înființării unui Club de Export România-Bavaria. El se numește Clubul de Export București-Brașov-Bavaria, a fost înființat cu ocazia acestei vizitei la București și Brașov și a dobândit personalitate juridică. Președintele acestui Club este Alexandru Todericiu, un promotor al relației dintre mediul de afaceri românesc și cel din Germania, Bavaria și Austria. Este și cetățean austriac și cred că a făcut un lucru foarte bun prin înființarea acestui Club, din care ca membru de onoare face parte și UGIR-1903. Din acest important fac parte ca membru de onoare atât eu, ca președinte UGIR-1903, cât și Nawaf Salameh, președintele Alexandrion Group.

La Munchen, din delegația românească, au făcut parte , printre alții, și profesorul Teaha, cel care realizează în România unica revistă în limba germană care se ocupă de mediul de afaceri din România, un distins coleg din Politehnica din București, dar și un important om de afaceri și manager în domeniul afacerilor din România. Mai mulți dintre membrii delegației au fost membri ai comunității de afaceri din România de origine germană. Spre exemplu, vicepreședinte Forumului German, dar și președintele Asociației Oamenilor de Afaceri Germani din România. Aceste asociații ale oamenilor de afaceri germani în România au o vechime de aproape 15 ani.

Se pune, însă, problema de ce ce aceste asociații au fost separate de restul mediului de afaceri românesc. Ce am înțeles, însă, eu din aceste contacte avute în ultimele luni este această idee de deschidere, dublată de intenția oamenilor de afaceri germani din România de a se așeza la aceeași masă cu oamenii de afaceri români pentru a întări comunitatea de afaceri din România și, bineînțeles, comunitatea patronală din România. Cu această ocazie s-au discutat lucruri foarte importante. Ca o mică paranteză pot spune că împreună cu delegația oficială am asistat la deschiderea oficială a OktoberFest după care, a doua zi, a urmat un seminar foarte scurt și la obiect după binecunoscutul stil nemțesc, în care au fost prezentate, atât Clubul bavarez de către cel care conducea delegația, cât și instituții de încurajare a exporturilor și a schimburilor comerciale de stat, construite de guvernul bavarez.

Directorul general al acestuia, domnul Haussler,a fost prezent, la rândul lui, în România cu această ocazie. Mi-aș fi dorit ca și Ministerul Comerțului care are un Consiliu de Export din care fac parte patronatele și reprezentanții Executivului să fi fost prezent la acest eveniment. Din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru…

Nu au fost invitați sau au avut, cum se spune, o agendă prea încărcată?

Nu știu dacă au fost invitați. Știu, însă, că, spre exemplu, Camera de Comerț și Industrie a României a fost reprezentată la nivel de vicepreședinte (Aurelian Gogulescu ). Atât sistemul cameral, cât și patronatele au fost reprezentate. A fost, de asemenea, reprezentată Ambasada Germaniei la București prin consilierul economic, inclusiv la deschiderea salonului „Fabricat în Brașov” și după seminar , în prima zi a vizitei delegației bavareze. Marea majoritate a firmelor care produc în Brașov sunt firme deținute de etnici germani. A fost, de asemenea, reprezentată la nivel de director, Fundația Konrad Adenauer în România. Lipsa oficialităților, cu excepția primarului din Brașov, care a fost prezent la aceste manifestări reprezintă un aspect pe care, personal, nu l-am înțeles! Dar, repet, este posibil să nu fi fost invitați!

În zonele cu economie de piață funcțională și cu largi tradiții prezența oficialităților este necesară doar în anumite momente. În general, se caută lucruri de substanță, se caută legături directe cu agenții economici. Ce poate să facă, spre exemplu, Guvernul Federal? Guvernul Federal al Landului Bavaria poate să ajute la organizarea unor asemenea acțiuni și eventual să apeleze la autoritățile române sau din altă țară pentru a sprijini o delegație. Nu au nicio altă metodă sau pârghie de a interveni în economia sau afacerile private ale unei întreprinderi sau a alteia.

Pe de altă parte, a fost foarte util de văzut care sunt domeniile de interes ale Bavariei și cred că nu este un mister pentru nimeni dacă ne gândim că marea majoritate a cetățenilor români când aud de Bavaria au în cap două lucruri: automobile și electrotehnică. Electrotehnică cu toate lucrurile care urmează: automatică, calculatoare samd. Domeniile de interes în care chiar guvernul bavarez dorește să încurajeze investițiile în România, domenii enunțate de domnul Haussler, au fost cu predilecție două: industria de automotive și IT-ul. Am aflat, cu surprindere, ca profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare din București că sunt foarte multe firme de IT germane care operează doar în acea zonă a țării. Și am invitat, evident, pe cei din comunitatea de afaceri să viziteze Bucureștiul, inclusiv Facultatea de Automatică și Calculatoare a Politehnicii din București, pentru că în mod cert vor găsi un câmp prielnic pentru dezvoltarea zonei IT și o forță de muncă, în continuare calificată, ceea ce nu se poate spune despre multe alte domenii de activitate din România.

Care sunt pașii următori ai parteneriatului dintre oamenii de afaceri români și cei bavarezi?

Sigur că fiecare dintre noi, atât partea bavareză, cât și românii care au participat la această întâlnire, s-au gândit la ce va urma, la pașii următori. Sunt convins că toți cei care au venit la Brașov aveau intenția serioasă de a cunoaște și a investi în România. Cred că impresia a fost una favorabilă, în ciuda unor mici nesincronizări organizatorice. Sunt convins că au plecat cu imaginea unei țări normale, cu o economie în curs de dezvoltare, cu un nivel destul de ridicat, cu mulți oameni care vorbesc bine limba germană, cu un mediu prietenos în care este interesant să investești.

Am fost întrebat, printre altele, de ce patronatele din România nu sunt membre la diverse mese europene precum Business Europa care este confederația patronală la nivel european și am văzut că există din partea germană un interes deosebit ca noi să fim reprezentați la aceste evenimente. Pentru că ei știu foarte bine faptul că deciziile care se iau în asemenea foruri prin intermediul Consiliului Economic și Social European ajung pe masa Comisiei Europene.

Ca o concluzie aș vrea să spun că am stabilit să identificăm câteva zone în care să punem într-un viitor foarte apropiat față în față oameni de afaceri români și germani, discutând principal pe IT și producția de piese auto, domenii dezvoltate în România. Îmi aduc aminte că înainte de începutul crizei în strategia de export, brandul de țară, era inclusă această ideea de a deveni cei mai mari producători de piese auto din Europa Centrală și de Est. Cred că în perioadă următoare schimburile comerciale și investițiile se vor dezvolta, iar UGIR-1903 va avea o contribuție extrem de importantă.

Un interviu realizat de Iulian Badea