Directorul General, Adam Crăciunescu, rețeta managementului performant la Romsilva!

Indicatorii de performanță ai Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, au crescut, semnificativ, în ultimii trei ani, de când la conducerea Regiei se află Adam Crăciunescu, un profesionist pentru care silvicultura nu mai are secrete. De la un profit de 30 de milioane de lei ( în 2012, anul în care a preluat conducerea RNP-Romsilva ), Crăciunescu și echipa ambițioasă din jurul său au realizat, la finele anului 2015, un profit de cca. 150 de milioane de lei. În timp ce alți manageri ai unor regii de stat își ascund incompetența în spatele unor scuze jalnice, Crăciunescu vorbește, tranșant, cu argumentele de rigoare, atât despre realizările RNP-Romsilva, dar și despre problemele cu care unitățile teritoriale și subordonații săi se confruntă. Cât timp toți indicatorii de performanță au fost depășiți, situația devine clară și arată că profesioniștii trebuie lăsați, în continuare, să-și facă treaba. La Romsilva, dar și în celelalte regii și companii de stat, acolo unde situația este una similară.

Cotidianul online „Cronica Română” vă prezintă un amplu interviu cu directorul general al RNP-Romsilva, Adam Crăciunescu.

Domnule director general, dr. ing. Adam Crăciunescu, care sunt principalele rezultate ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pentru anul 2015?

Și în 2015, ca și în ceilalți ani de când am preluat conducerea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, indicatorii ne arată că suntem pe un trend pozitiv în continuare. Toate criteriile de performanță cuprinse în planul de administrare al Regiei Naționale a Pădurilor au fost atinse, începând cu cifra de afaceri, până la profit. Cifra de afaceri va fi depășită cu cinci procente, în timp ce profitul brut va fi depășit cu șapte procente. Concret, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va încheia anul 2015, cu un „Profit brut” de peste 145 milioane lei, față de cel stabilit inițial prin bugetul de venituri și cheltuieli (aprobat prin Hotărâre a Guvernului) de 135 milioane lei, adică un procent de realizare de 107,4%. Pentru asigurarea regenerării pădurilor exploatate în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, sau pe terenuri lipsite de vegetație forestieră, au fost executate „lucrări de regenerare a pădurilor” pe o suprafață totală de 16.325 ha. Această suprafață este cu 6,8% mai mare decât cea programată (15.292 ha).

În altă ordine de idei, „suprafața fondului forestier proprietate publică a statului pentru care s-au efectuat lucrările de amenajare a pădurilor” a totalizat 306.881 ha și reprezintă 93,8% din suprafața inițial prevăzută în programul pentru acest an, de 326.993 ha. Diferența provine din faptul că fundamentarea programului s-a făcut pe baza informațiilor deținute la finele trimestrului III al anului 2014, iar realizările sunt corespunzătoare suprafețelor rămase în proprietatea statului, după retrocedarea, în perioada respectivă, a unor terenuri forestiere, pe raza ocoalelor ce au făcut obiectul revizuirii amenajamentelor silvice. „Încadrarea programelor de investiții în sursele de finanțare aprobate” a fost asigurat.

Să înțelegem că RNP-Romsilva a achitat toate obligațiile restante către bugetul de stat?

Este adevărat, obligațiile restante către bugetul de stat sunt achitate la zi. Practic, Romsilva, atât în 2014, cât și în 2015, este una dintre companiile care a reușit să nu mai aibă obligații bugetare neachitate. Lună de lună, până pe dată de 25 ale fiecărei luni, Romsilva achită, de altfel, toate obligațiile la bugetul statului.

Concret, la finele anului 2015, prin adoptarea unei discipline financiare bazată pe principii clare privind alocarea resurselor pentru susținerea financiară a activității Regiei, aceasta a respectat obligația de a nu înregistra restanțe la capitolul „Obligații restante către bugetele publice”. „Rata lichidității generale” realizată pe parcursul anului curent va fi de 100%. De menționat că, pentru a obține venituri de 1000 de lei, Romsilva a cheltuit 913,4 lei. Această sumă reprezintă 99,5% din valoarea programată pentru „Cheltuielile la 1000 lei venituri” care a fost prevăzută în BVC la nivelul de 918,2 lei.

Activitatea de regenerare a pădurilor reprezintă o prioritate a RNP-Romsilva. Care sunt rezultatele concrete?

Prin activitatea de regenerare a pădurilor am reușit să revenim la tipurile fundamentale de pădure și anume să copiem ecosistemele forestiere naturale care este, de altfel, principiul regimurilor naturale. Pe lângă aceste regimuri naturale, promovate în ultimii ani, care au ajuns până la 63% la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor este normal să venim cu intervenții prin împăduriri (la unele ați participat și dumneavoastră, jurnaliștii! ) și mă refer aici la campanii de primăvară și toamnă. În general am intervenit pe suprafețe unde recoltăm masă lemnoasă din specii care nu se pot recolta natural cum sunt molidul, salcâmul, salcia, specii pe care, de altfel, trebuie să le recoltăm. Mai mult, pentru a reîntineri pădurea trebuie să intervenim cu puieți forestieri. De asemenea, intervenim cu plantarea de puieți și în completarea unor regimuri naturale, unde mai apar unele goluri cauzate de modul în care s-a desfășurat procesul de exploatare. Este normal ca silvicultorii să intervină și să completeze aceste suprafețe astfel încât viitoarea pădure să aibă o compoziție conformă cu cea stabilită prin angajamentele silvice. Sunt lucruri strict tehnice dar importante pentru gospodărirea durabilă a fondului forestier din România și, vreau să vă mai spun, că am reușit în toată această perioadă să reducem și clasa de regenerare pe suprafețele recoltate astfel încât să putem împăduri toate suprafețele din fondul forestier proprietate publică a statului de pe care s-a recoltat masă lemnoasă.

O altă prioritate, extrem de importantă, este cea privind reconstrucția ecologică a pădurilor. Printre preocupările principale ale RNP-Romsilva se numără, anual, împădurirea tuturor suprafețelelor de pe care s-a recoltat masa lemnoasă. După 1990, o dată cu picajul industriei celulozei și hârtiei din România, piața nu mai cerea un lemn de dimensiuni mai mici care provenea din culturile speciale de arborete, plantate în urmă cu 50-60 de ani. Practic, după anii 1990 s-a stabilit prin politicile guvernamentale și amenajamentele silvice să se mărească ciclul de producție, în sensul că aceste suprafețe de arborete să fie conduse la vârste mai mari. O dată cu creșterea temperaturilor de vară, în special în condițiile secetelor prelungite din ultimii ani, a început să se deterioreze acest tip de arborete, mai ales că a apărut și un atac de insecte de scoarță. Practic, în ultimii trei ani, ne-am confruntat cu lichidarea acestor arborete și înlocuirea lor cu o specie din tipul fundamental de pădure, spunem noi specialiștii din punct de vedere tehnic. Practic au revenit pe aceste suprafețe speciile vecine și anume speciile de foioase. De altfel, am avut și o piață pentru lemnul respectiv care era lemn sub diametrul de 40, vorbesc de arborete de 60-70 de ani. Este vorba de o suprafață de aproape 2.000 de hectare, la nivelul întregii țări.

Ca orice Regie Națională și Romsilva s-a confruntat, sunt convins, cu probleme în 2015. Cu ce tip de probleme v-ați confruntat în anul care, practic, s-a încheiat?

În anul 2015 ne-am confruntat, inerent, și cu probleme. A fost adoptat Codul silvic și a avut loc o dezbatere mediatică între politicieni fără a se apela la punctul de vedere al specialiștilor din silvicultură, din Romsilva. A fost un lucru care, personal, ca și tehnician, m-a deranjat. Și sunt convins că mulți dintre colegii mei din silvicultură au fost deranjați de această situație.

Din păcate, politicienii se rezumau la dezbateri în mass-media fără să invite specialiștii la aceste dezbateri și, în consecință, au apărut multe contradicții pe marginea noului Cod Silvic. După Codul Silvic ar fi trebuit să apară și alte acte normative subsecvente cum a fost și Hotărârea 924, Hotărâre care impune să punem pe piață lemnul la niște prețuri de pornire conform nivelului pieței, și în baza prețului lemnului obținut la licitațiile din 2015. Presimt că agenții economici vor reacționa față de aceste prețuri care li se vor părea mari. Noi aveam o altă strategie și începeam licitațiile de la prețuri mici… Priviți și la strategia de marketing a marilor lanțuri de magazine care fac reduceri de prețuri în tentativa de a capta interesul cumpărătorilor. Știm cu toții cât de rapid reacționează populația la aceste reduceri. Să știți că nici agenții economici nu văd cu mult diferit lucrurile. Pentru a fi mult mai clar, vreau să vă spun că Romsilva nu vinde la prețuri mai mari decât puterea de cumpărare, dar ne rămâne o marjă mult mai mică de a lăsa loc liber concurenței în continuare din cauza, evident, a reglementărilor stricte din Hotărârea de Guvern.

Combaterea sustragerilor de lemn ilegale reprezintă o altă provocare pentru Regia Națională a Pădurilor-Romsilva. Putem vorbi, în 2015, de o reducere semnificativă a cantităților de lemn tăiate ilegal?

Codul Silvic ne permite să prevenim mult mai ferm sustragerile de lemn ilegale. La nivelul RNP Romsilva prin intermediul acelor echipe mobile pe care le-am creat împreună cu jandarmii am devenit mult mai eficienți în prevenirea sustragerii de material lemnos ilegal. Chiar dacă în 2015 vom avea o înregistrare normală a tăierilor ilegale de lemn, din raportările primite până acum, această prevenire prin echipele mobile, dublată de prezența Radarului Pădurilor, ne dau posibilitatea să concluzionăm că perspectivele vor fi mult mai bune în anii care urmează. Practic și societatea civilă și populația înțeleg că pe piață trebuie să circule doar lemn de proveniență legală. Ca o concluzie, vreau să vă spun că situația este sub control. La nivelul Romsilva, tăierile ilegale în aceste zone nu depășesc 0,5-0,6% din volumul de masă lemnoasă rulat de către Regia Națională a Pădurilor-Romsilva.

Care este strategia de resurse umane a RNP-Romsilva și despre ce cuantum al sancțiunilor vorbim în acest an?

Una dintre preocupările principale a conducerii Romsilva constă în „dezvoltarea și motivarea personalului”. Printre acțiunile de motivare putem enumera: drepturi de natură salarială, drepturile persoanelor disponibilizate prin concedieri colective (în cursul anului, pentru eficientizarea activității s-au făcut reorganizări la toate nivelurile ierarhice, în urma cărora au fost disponibilizați efectiv doar 125 de salariați). De asemenea, pe tot parcursul anului, în cadrul activității de formare profesională a personalului din structura Romsilva, au continuat cursurile postuniversitare de scurta durată sau cursuri specializate, cursuri de calificare în diferite meserii și schimburi de experiență.

Am desfășurat, de asemenea, ca în toți anii și concursul profesional „Cel mai bun pădurar”, schimbând probele de concurs în sensul utilizării smartphone-ului în Radarul Pădurilor. Și am constatat cu plăcere că au apărut alți premianți care au utilizat mult mai bine aceste aparate în monitorizarea trasabilității lemnului de la pădure până la depozitarea sa și unitățile de prelucrare.

Prin controalele dispuse la nivelul RNP-Romsilva înregistrăm în continuare sancțiuni date personalului silvic pentru că, și la noi, proverbul „nu există pădure fără uscături” este valabil.

Dintre cele 99 de sancțiuni, marea majoritate au fost administrative, 13 s-au soldat cu desfacerea contractului de muncă, zece cu plângeri penale, plus retragerea delegației în cazul a opt șefi de ocoale silvice pentru abateri grave descoperite în urma controalelor.

Sunt lucruri pe care le-am parcurs în 2015, sper că odată cu realizarea mai multor acte subsecvente la Codul Silvic, vor apărea pârghiile necesare pentru a moderniza mai multe lucruri în cadrul activității RNP-Romsilva. În primul rând, suntem interesați de informatizare, de realizarea acelui sistem informatic integrat în toate sistemele, pentru a avea la nivelul Regiei un soft unic de valorificare a masei lemnoase. De altfel, noua Hotărâre de Guvern ne creează condițiile să avem contracte standard, să avem un soft standard, de valorificare a masei lemnoase. La ora actuală, putem vedea prin acest sistem informatic toate înregistrările la nivelul unităților și subunităților din centrala Regiei. Totodată, am creat în organigrama RNP-Romsilva , serviciul de control financiar de gestiune unde avem 12 angajați. Mai mult, am constatat că în doar șase luni au devenit foarte eficienți descoperind multe abateri ale unor angajați și pe linie economică și pe linie de gestionare, abateri pe care le sesizam mult mai greu în momentul în care nu aveam la îndemână aceste sisteme de analiză și verificare urgente.

Se pare că anul 2016 va aduce noi performanțe la RNP-Romsilva. Cu condiția ca politicul să lasă profesioniștii din fruntea Romsilva să-și facă treaba în continuare…

Orice schimbare, orice modernizare, creează premisele progresului într-o companie cum este Regia Națională a Pădurilor. Eu sper, de asemenea, că anul 2016 va fi un important pentru Regie în sensul că dacă se vor aproba, mă repet, actele normative subsecvente cu care poate opera RNP-Romsilva ca reorganizare sunt convins că se vor obține rezultate foarte bune pe această linie a performanței.

Ca o concluzie, vreau să vă spun că realizările RNP-Romsilva vor fi peste datele oficiale prezentate la conferința de bilanț a RNP Romsilva de săptămâna trecută. Am fost destul de prudenți în anunțarea rezultatelor, în mod cert, în ianuarie, performanțele vor fi mai mari. Dacă în 2012 la nivelul RNP-Romsilva discutam de un profit de 30 de milioane de lei, la finele lui 2015 vom avea un profit de 145, poate 150 de milioane de lei. În privința cifrei de afaceri vreau să vă spun că tăiem lemn mai puțin, chiar dacă aprobăm inițial un volum mai mare.

De altfel, obiectivul RNP Romsilva nu este să tăiem întreaga cantitate de lemn propusă în program. La această valoare de 9,5 milioane metri cubi pe care o stabilim față de 11 milioane metri cubi pe care am putea-o recolta din pădurile statului este normal să o poziționăm în așa fel încât să avem o rezervă în cazul în care apare o calamitate. Practic, în contextul schimbărilor climatice pot să apară tot felul de surprize, cum a apărut și în acest an în cazul arboretelor tinere până în 50 de ani. A apărut în luna octombrie un pat de zăpadă înghețată și s-au rupt de la jumătate, spre exemplu, în județele Suceava și Vrancea. Am fost și noi foarte surprinși și în aceste condiții Romsilva, ca administrator care se gândește la gospodărirea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului trebuie să aibă o rezervă în cazul în care apar aceste fenomene. Aceste calamități apar după programarea recoltării masei lemnoase, programare făcută de RNP-Romsilva, la începutul fiecărui an. Această rezervă trebuie ținută mereu la dispoziție și folosită când situația o impune pentru a nu afecta fondul forestier proprietate publică a statului.

Domnule director general, Adam Crăciunescu, vă mulțumesc pentru amabilitate și vă doresc Sărbători Fericite dar și un an 2016 cu rezultate pe măsură la managementul RNP-Romsilva…

 Un interviu realizat de Iulian Badea