Concluziile anchetei aterizării ratate a Blue Air de la Cluj

On feb. 7, 2016 0

Condiţiile meteorologice din timpul aterizării şi faptul că viteza nu s-a redus suficient în ultima parte a rulajului pe pistă au condus la accidentul aviatic de pe aeroportul „Avram Iancu” din Cluj, potrivit Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile CIAS.

„Aterizarea pe aeroportul Cluj s-a produs la ora 08:00, în condiţii de ninsoare, cu pista contaminată cu zăpadă umedă, vizibilitatea 1000 m, vânt din direcţia 90⁰ cu intensitate de 3 kt (5,5 km/h), factor de frânare mediu, RWY 25 (pista în serviciu pe direcţia de 250⁰). La altitudinea de 3000 ft (914,4 m) aeronava a zburat în coborâre, stabil, utilizând sistemul de ghidare la aterizare ILS. La înălţimea de aproximativ 800 ft (243,8 m) echipajul a observat clar luminile firului director al pistei şi la înălţimea de aproximativ 650-700 ft (198,12-213,3 m) comandantul de echipaj a trecut la pilotarea manuală a aeronavei (pilotul automat şi controlul automat al tracţiunii motoarelor decuplate). La înălţimea de 50 ft (15,2 m), înălţime obligatorie şi care corespunde în general cu poziţia avionului la pragul pistei, echipajul a văzut luminile de balizaj ale axului pistei, dar nu a observat luminile de balizaj ale pragului pistei”, arată centrul într-o „declaraţie provizorie”.

„Aeronava a luat contact lin cu pista şi imediat după aceea comandantul a acţionat reversoarele de tracţiune, manevră care asigură reducerea vitezei cu ajutorul motoarelor. (…) În ultima parte a rulajului, frânarea a fost executată manual, dar viteza nu s-a redus suficient pentru a opri aeronava pe suprafaţa betonată a pistei. Aeronava s-a oprit în partea laterală dreapta faţă de axul pistei, în imediata apropiere a capătului acesteia”, arată CIAS.

Avionul decolase de la Otopeni la ora locală 07.14, cu 110 pasageri la bord, 6 membri ai echipajului.

„La intrarea în legătură radio cu organul de dirijare de la Cluj acesta a solicitat echipajului să execute un zbor în zonă de aşteptare indicată întrucât mijloacele de deszăpezire se aflau pe pistă. În urma comunicării radio cu echipajul, timpul stabilit de aşteptare în zonă a fost de aproximativ 5 minute de zbor (aproximativ până la ora 07.50). Înainte de decolare, comandantul a luat decizia ca aeronava să fie alimentată faţă de necesarul pentru acest zbor (care include şi o rezervă suplimentară pentru 30 minute de zbor) cu un surplus de 395 litri, ceea ce înseamnă că avea combustibil pentru a efectua acest zbor de aşteptare şi ulterior, în caz că situaţia impunea, să efectueze zborul de deplasare şi aterizarea conform procedurii pe unul dintre aeroporturile alternative alese pentru acest tronson”, precizează centrul.

Investigațiile CIAS sunt independente, distincte de orice proceduri judiciare sau administrative destinate stabilirii culpei sau răspunderii și nu aduc atingere acestor proceduri.