Sloganurile electorale, desființate de analiști

Partidele politice şi-au ales sloganuri construite în jurul termenului de „România”, ceea ce pentru analişti denotă fie revenirea patriotismului ca tematică de campanie, fie un apel către electorii de cetăţenie română să se prezinte în număr cât mai mare la urne, fie pur şi simplu – lipsă de imaginaţie. Agerpres a consultat mai mulţi analişti în chestiunea mesajelor de campanie ale partidelor.

Pentru sociologul Barbu Mateescu, sloganurile cu care s-au înscris formaţiunile politice în cursa pentru Parlament ”luate împreună sunt monotone”, iar analistul Alfred Bulai este de părere că ”sloganurile gândite de copiii mai isteţi la minte de clasa a VIII-a ar putea fi comparabile, dacă nu chiar cumva mai bune decât sloganurile unora dintre partide”.

”România este nu doar un cuvânt cheie, ci o tematică de campanie cheie pentru aceste alegeri. Există un trend naţionalist care începe să prindă contur şi la noi în ţară, care apelează la ‘patriotism’ şi la valorile naţionale, poate mai mult decât este cazul. Nu sunt sigur că realitatea e atât de îngrijorătoare pe cât o portretizează marii patrioţi ai ţării. ‘România’ ca temă de campanie este împăturită de fiecare formaţiune în parte, în funcţie de cui se adresează. Pentru fiecare partid, România presupune altceva: leadership, protecţie, inteligenţă, etc”, a declarat pentru AGERPRES analistul Radu Magdin.

În contextul în care Donald Trump a câştigat recent preşedinţia Statelor Unite ale Americii cu sintagma ”Make America Great Again”, politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că acest slogan nu are ”corespondent” în campania electorală pentru alegerile parlamentare din România.

”Încă înaintea alegerilor americane din 8 noiembrie tendinţa naţionalistă era deja prezentă. Deja, în 2012 era vorba de aceleaşi obsesive frustrări antieuropene, care, între timp, au luat o turnură iliberală din ce în ce mai clară. Cum sloganurile sunt, de cele mai multe ori, stabilite în urma consultării unui public selectat şi intervievat în focus grupuri, obsesiile intervievatorilor şi ale consultanţilor electorali, de cele mai multe ori asemănătoare, fac din naţionalismul ambiental o temă de campanie. Dar, mai au oare sloganurile un rol atât de importat? Oricum, ‘Make America Great Again’ nu are corespondent în campania din România din acest an”, afirmă Cristian Pîrvulescu.

”Am vrea cu toţii, noi, cetăţenii, să avem cu cine, inclusiv în materie de scriere de slogane”, a spus Radu Magdin.

Slabul interes al partidelor în conceperea de sloganuri a fost remarcat şi de sociologul Marius Pieleanu, care opinează că ”sunt făcute pe colţ de masă, la repezeală, ca să aibă partidele ce propune publicului”.

”România este un cuvânt cheie pentru că nu au imaginaţie. Sloganurile nu sunt rezultatul unor focus grupuri şi al unor analize cantitativ consistente. Sunt făcute pe colţ de masă, la repezeală, ca să aibă partidele ce propune publicului, dar fără a cuantifica şi a analiza foarte serios efectele profunde. Avem sentimentul că sunt toate la fel”, a precizat, pentru AGERPRES, Marius Pieleanu.

În opinia analistului Alfred Bulai, un slogan bun ar trebui să aibă o anume muzicalitate care să îi permită să se întipărească în mintea votantului ca o ”idee-forţă” a ceea ce îi propune un anume partid politic în campanie. Sloganul ar trebui să fie, totodată, o deviză care să confere formaţiunii politice identitate.

”Un slogan trebuie să fie bun doar pentru un singur partid. Gândiţi-vă că puteţi face rocadă între sloganuri şi nu vă deranjează pentru că ele nu au nicio identitate. Ele sunt generice: să fie bine şi cu asta basta. Nu sugerează absolut nimic. În primul rând nu sunt memorabile. Nu le poţi ţine minte pentru că nu ai de ce. Problema unui slogan este să aibă o anumită muzicalitate, să îl reţii uşor şi să fie consonant cu ce vrei tu să transmiţi, adică cu acele câteva idei-forţă ale programului tău ca partid. Sloganurile ar trebui să le poţi folosi cu adevărat, să fie nişte devize care să rămână în timp. Nu merg formulele astea în care spui nişte cuvinte să sune bine şi care mai sunt şi din astea ultra-generale, gen redăm România românilor, România înainte, să fie bine. Acum să fim serioşi – niciun partid nu vrea ca România să meargă rău. Ce identitate ai cu astfel de sloganuri?”, a detaliat pentru Agerpres. Alfred Bulai.

Analistul crede că explicaţia pentru slaba calitate a sloganurilor pe care partidele le oferă publicului în alegerile parlamentare din decembrie ”este oarecum simplă”: ”Aceste partide nu ştiu ele ce vor, fiindcă atunci când ştii ce vrei şi sunt câteva teme pe care le ai, sloganul e consonant cu ce propui”.

Bulai susţine că singurul slogan bun al întregii campanii este cel al UDMR, în timp ce pentru sociologul Barbu Mateescu sloganul formaţiunii maghiare este ”atipic datorită naturii sale specifice”, iar pentru Marius Pieleanu este doar ”plicticos şi redundant”.

Analistul Bogdan Ficeac vede în sloganul Uniunii – ”Transilvania, viitorul pentru noi toţi” – un apel la ”celebra cerinţă de autonomie teritorială, sugerându-se că UDMR luptă pentru Transilvania”.

”Pune problema autonomiei Transilvaniei. Este un gen de mesaj foarte, foarte pertinent, din punct de vedere al UDMR. E singurul care spune ceva strict despre ceea ce ei vor să propună în această campanie. Singurul slogan pertinent, dar pertinent, repet, pentru că e consonant exact cu programul pe care vor să îl lanseze. Au cuvântul Transilvania, e o miză pentru ei. E super ok din punct de vedere al UDMR. Restul sloganurilor sunt fraze”, afirmă Alfred Bulai.

Pentru Marius Pieleanu, sloganurile alese de social-democraţi şi liberali – ”Îndrăzneşte să crezi în România”, respectiv ”România înainte” – ”nu stârnesc niciun fel de emoţie”.