Maria Grapini a adresat o întrebare cheie Comisiei Europene!

Politica de coeziune a fost un instrument financiar extraordinar pentru statele membre, din perspectiva investițiilor, astfel că așteptarea noului cadru financiar multianual al UE, în acest sens, a fost și este una majoră. Realitatea, însă, nu este tocmai una fericită: politica de coeziune nu se mai regăsește într-un capitol separat, ceea ce naște temeri justificate pentru cei care înțeleg perfect mecanismul.

Cu gândul permanent la țara pe care o reprezintă și la oportunitățile pe care România le-a avut, utilizând acest instrument, europarlamentarul umanist, Maria Grapini, a adresat o întrebare Comisiei Europene, în care a punctat problemele momentului.

“În centrul politicii bazate pe tratate, coeziunea și agricultura sunt importante și esențiale pentru continuarea procesului de convergență în UE. Structura propusă pentru politica de coeziune ridică o serie de probleme semnificative. Din acest punct de vedere întreb Comisia cum justifică faptul că politica de coeziune nu se mai regăsește într-un subcapitol separat? Nu credeți că o astfel de abordare ar putea transmite un mesaj periculos de diminuare a importanței politicii de coeziune ca principal instrument de investiții la nivelul UE?”, a scris umanista CE.

În răspunsul transmis Mariei Grapini, Comisia Europeană își justifică decizia, susținând că a propus o arhitectură mai clară și mai simplă pentru cadrul financiar multianual (CFM), care permite o prezentare mai transparentă a bugetului UE, în conformitate cu prioritățile Uniunii.

Comisia a propus două capitole legate de politica de coeziune: „Dezvoltare regională și coeziune”, care încorporează Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și sprijinul pentru comunitatea cipriotă turcă și „Investiții în oameni, în coeziunea socială și în valori”, pentru a prezenta în mod coerent investițiile din bugetul UE care contribuie la obiectivele de coeziune socială, inclusiv investițiile în capitalul uman, în competențele și în tineretul Europei. Acest capitol include Fondul social european+ (FSE+), dar și programe-cheie precum Erasmus+. Comisia a propus un subplafon specific pentru „coeziunea economică, socială și teritorială”, care permite o identificare clară a resurselor politicii de coeziune în ansamblu. FEDR, Fondul de coeziune (FC) și componenta de gestiune partajată a FSE+ vor sprijini în comun obiectivele politicii de coeziune definite la articolul 103 din Propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziții comune  și vor contribui în continuare la acțiunile care vizează consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE. Mai mult, aceste fonduri, inclusiv componenta de gestiune partajată a FSE+, vor continua să ia forma unor pachete financiare naționale prealocate”, se arată în răspunsul elaborat, transmis Mariei Grapini.

Astfel că, CE o asigură pe umanistă și implicit pe românii care așteptau vești în acest sens că abordarea propusă asigură o structură a CFM conformă cu prioritățile Uniunii, menținând în același timp o identificare clară a resurselor politicii de coeziune.