Noi mostre de tupeu marca UDMR

Mai mulți deputaţi maghiari din România i-au cerut preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare, să ia măsuri pentru a rezolva într-un „mod liniştitor” cazul tinerilor din Târgu Secuiesc condamnaţi pentru tentativă de atentat asupra unei colectivități. Beke Istvan și Szocs Zoltan au fost arestați și condamnați definitiv la 5 ani de închisoare pentru că intenționau să detoneze mai multe dispozitive explozive la manifestările de 1 decembrie 2015 de la Târgu Secuiesc.

Deputatul UDMR de Covasna Terza-József Kulcsár a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că petiţia a fost depusă de un număr de cinci deputaţi maghiari din România, scrie jurnalistul Dan Tănasă. Iniţiatorii şi semnatarii au cerut şefului statului ca, prin intermediul tuturor mijloacelor diplomatice şi a altor căi posibile, să ia măsuri împotriva sentinţei judecătoreşti prin care cei doi activişti transilvăneni ai Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM), István Beke şi Zoltán Szőcs, au fost condamnaţi la cinci ani de închisoare cu executare, cu acuzaţia tentativă şi instigare la atentat contra unei colectivităţi.

Petiţia a fost înaintată de senatorul László Ödön Fejér, respectiv deputaţii József Kulcsár-Terza, Erika Benkő, Zsolt Bíró şi Botond Csoma. Deputaţii maghiari speră ca cele descrise în petiţie să ofere suficiente raţionamente pentru ca preşedintele să se poată asigura de faptul că sentinţa este nefondată şi că au existat vicii procedurale grave, motiv pentru care să demareze procesul pentru anularea acesteia.

Scrisoarea adresată deputatul UDMR de Covasna Terza-József Kulcsár preşedintelui Iohannis

„Libertate pentru Beke Istvan şi Szocs Zoltan!

Stimate Domnule Preşedinte Klaus Iohannis,

Vă rugăm ca, în calitatea Dumneavoastră de preşedinte al statului român, să vă folosiţi de toate mijloacele politice şi celelalte mijloace de care dispuneţi, pentru a întreprinde demersurile necesare în vederea anulării hotărârii judecătoreşti pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care cei doi secui nevinovaţi, respectiv Beke Istvan şi Szocs Zoltan au fost condamnaţi definitiv la câte cinci ani de închisoare cu executare, o hotărâre judecătorească fără niciun temei juridic şi cu o serie de erori procedurale care au drept efect încălcarea principiilor securităţii raporturilor juridice şi care, tocmai din aceste motive, pare a fi pronunţată pe motive etnice.

Prezentarea pe scurt a evenimentelor ce fac obiectul acestei petiţii:

În data de 4 iulie 2018, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, Beke Istvan şi Szocs Zoltan, cu domiciliul în municipiul Târgu Secuiesc, au fost condamnaţi la câte cinci ani de închisoare cu executare, în calitate de inculpaţi în dosarul devenit faimos sub denumirea ‘procesul teroriştilor din Secuime’. În prealabil, în luna aprilie 2017, cei doi inculpaţi au fost achitaţi de acuzaţia de terorism.

Beke Istvan a fost arestat preventiv pe data de 1 decembrie 2015, de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în baza observaţiilor făcute de SRI, cu suspiciunea că membrii locali ai Mişcării de Tineret 64 de Comitate au vrut să detoneze o bombă la o paradă militară organizată în scop demonstrativ pe data de 1 decembrie, cu ocazia sărbătoririi Unirii Transilvaniei cu România, respectiv pentru comemorarea unui eveniment care, din punctul de vedere al maghiarilor, a fost un eveniment tragic.

Acuzaţia adusă acestor cetăţeni constă în tentativa de atentat contra unei colectivităţi, respectiv instigare la aceste fapte, cât şi nerespectarea regimului materiilor explozive. Dovada învinuirii a fost bazată pe o discuţie înregistrată, în timpul căreia cei vizaţi au spus în glumă că vor arunca în aer participanţii la manifestaţiile naţionale româneşti de la 1 decembrie. Planul de atentat cu bombă a fost inclus şi în rechizitoriul acuzării, dar instanţa nu a constatat ca fiind dovedită intenţia de omucidere. Totuşi, atât Beke, cât şi Szocs au fost duşi în penitenciarul de la Codlea.

Au trecut mai bine de doi ani în decursul cărora s-au derulat numeroase procese, în tot acest timp învinuiţii au fost ţinuţi în arest preventiv în condiţii improprii, necorespunzătoare prevederilor europene, după care au ajuns în arest la domiciliu. Ultimul proces a avut loc în data de 24 martie 2017, apoi, la 7 aprilie 2017, Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat pe Beke Istvan de tentativa comiterii unor fapte împotriva ordinii constituţionale, iar pe Szocs Zoltan de acuzaţia de instigare la aceste fapte.

Conform motivării publicate anul trecut, în luna decembrie, cei doi condamnaţi nu au vrut să comită acte teroriste – în opinia judecătorului, acest lucru a fost inventat de SRI -, dar totuşi, având în vedere că Beke Istvan a procurat petardele cu care putea provoca panică, despre posesia cărora ştia că este interzisă şi care puteau fi manipulate numai de către pirotehnişti, până la urmă instanţa l-a condamnat la pedeapsa cu închisoare pe o perioadă de 11 luni şi 6 zile. Szocs Zoltan a fost condamnat pentru săvârşirea faptei de instigare, cu pedeapsa cu închisoare pe o perioadă de 10 luni şi 8 zile, echivalentul exact al perioadei petrecute în arest preventiv.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a atacat sentinţa, considerând-o nesatisfăcătoare. Apelul DIICOT a fost înregistrat în data de 13 aprilie 2017, la Curtea de Apel Bucureşti. Beke Istvan şi Szocs Zoltan au atacat şi ei sentinţa, întrucât este fără precedent nu numai în România, ci şi la nivel internaţional, ca cineva să fie condamnat la închisoare cu executare pentru că a posedat câteva petarde.

Un fapt important de menţionat este acela că înainte de pronunţarea sentinţei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetul a cerut, în ultimele momente ale procesului, schimbarea încadrării juridice a faptei din ‘tentativă de atentat împotriva unei colectivităţi’ în cea de ‘fapte teroriste’, pentru care apărarea nu a avut posibilitatea nici să se pregătească, nici să reacţioneze pe fond, aplicându-se astfel o procedură nelegală din mai multe puncte de vedere, fiind în contradicţie cu regula de bază a Codului de procedură penală.

Nici inculpaţii şi nici avocaţii nu au primit nici un fel de înştiinţare despre faptul că instanţa a admis cererea, astfel, pledoariile apărătorilor au vizat exclusiv acuzaţia de nerespectare a regimului materialelor pirotehnice, acuzaţie de care inculpaţii au fost achitaţi. Pedeapsa definitivă aplicată a fost transformată până la urmă într-o pedeapsă privativă de libertate de 5 ani cu executare.

În consecinţă, aceşti oameni au fost condamnaţi într-o cauză unde aceştia nu au avut posibilitatea să-şi formuleze apărarea împotriva acuzaţiilor aduse. După informaţiile noastre, avocatul lui Beke Istvan a atacat această procedură nelegală, însă această măsură nu suspendă cursul procesului. Cei doi au fost obligaţi să înceapă executarea pedepsei în termen de 24 ore de la comunicarea sentinţei.

Stimate Domnule Preşedinte Klaus Iohannis,

Din cauza acestei sentinţe nedrepte, doi oameni au primit pedepse fără precedent, disproporţional de severe comparativ cu faptele comise, dar şi cu sentinţele date pe plan internaţional. Sentinţele date recent în câteva cazuri similare cu cel detaliat mai sus, hotărârile judecătoreşti absurde ar putea crea senzaţia în rândul maghiarilor din Transilvania şi din Bazinul Carpatic că în România membrii minorităţilor naţionale sunt din nou persecutaţi, asemeni practicilor din deceniile anterioare. Aceste situaţii nedrepte nu contribuie la consolidarea loialităţii maghiarilor faţă de România, însă, pe termen lung, pot afecta stabilitatea şi securitatea în regiune, ale căror păstrare constituie interesul nostru comun.

Dacă faptele istorice s-au petrecut în aşa fel încât trebuie să convieţuim împreună aici, în Transilvania, şi să trăim într-o lume aflată într-o strictă interdependenţă, vă reiterez din nou rugămintea să faceţi demersuri ca sentinţa luată de ÎCCJ, hotărâre care prezintă deficienţe procedurale, să fie anulată şi, astfel, situaţia creată de aceasta să fie remediată în mod just de către autorităţile competente.

Consider că, prin intervenţia Dumneavoastră pentru pronunţarea unei hotărâri corecte şi legale, veţi contribui într-un mod eficient ca maghiarii din Transilvania, care formează cea mai mare minoritate naţională din România, să se bucure de drepturi şi obligaţii depline, identice cu cele ale cetăţenilor români şi, astfel, la îmbunătăţirea considerabilă a relaţiilor dintre cele două comunităţi.

Avem încredere în corectitudinea deciziei Dumneavoastră, împreună cu cei peste 10 000 de semnatari ai scrisorii deschise publicate în luna iulie 2018, pe website-ul Citizengo.org/hu, formulată de către dr. Kekesi Raymund!”.