Romsilva, în zodia stabilității și a profitului în ciuda pandemiei! Teodor Țigan, rețeta managementului profesionist!

Pandemia de COVID-19 a lovit puternic economiile țărilor europene și nu numai. Din păcate, România nu putea face notă discordantă. De 14 luni, ne lovim de o realitate tot mai alarmantă, în contextul în care numărul companiilor care își închid porțile sau își restrâng activitatea continuă să crească. Numărul șomerilor devine tot mai mare, atâta timp cât perspectivele economice rămân sumbre.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva rămâne însă, în acest ocean al incertitudinii politice, sanitate și economice, o oază de stabilitate și profit. În ciuda provocările pandemiei, actualul management al Romsilva, în frunte cu directorul general, Teodor Țigan, a reușit, practic, imposibilul.

La preluarea mandatului său, în iunie 2020, deși Romsilva se afla departe de a atinge indicatorii, implicit profitul, stabiliți de Consiliul de Administrație, Teodor Țigan și echipa profesionistă din jurul său au realizat, la finele anului 2020, un profit brut preliminat în valoare de 11.500 mii lei, ceea ce reprezintă o depășire de 9,5% comparativ cu profitul brut aprobat prin bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2020.

Și în primele trei luni ale anului 2021, Teodor Țigan a reușit să obțină profit. Comparativ cu primele trei luni ale anului 2020, Romsilva a reușit, în primul trimestru al anului 2021, depășiri clare pe toate palierele. Spre exemplu, veniturile totale ale Regiei,  la finele primului trimestru al anului 2021, au fost de 544.875 mii lei. Dacă luăm în calcul faptul că, la finele perioadei similare a anului trecut, veniturile totale erau de doar 510.060 mii lei, creșterea este evidentă.

Profitul brut, după primele trei luni ale lui 2021, era de 23.201 mii lei.  De menționat că, la 31 martie 2020, Romsilva se afla sub indicatorii stabiți de Consiliul de Administrație, și anume, la minus 16.330 mii lei.

Cifră de afaceri, la finele primului trimestru din acest an, a fost de  498.968 mii lei. La sfârșitul T1 din 2020, acesta era de doar 445.357 mii lei.

Cheltuielile totale au scăzut, de asemenea. 521.674 mii lei, în T1 din 2021, față de 526.390 mii lei, în T1 din 2020.

A fost greu, foarte greu, în contextul unei piețe internaționale a lemnului care a ridicat multe semne de întrebare și, implicit, provocări pe măsură. În ciuda unor diversiuni premeditate și agresive, cu scopul unic de a discredita Regia, venite pe filiera unor ONG-uri care s-au transformat în SRL-uri profitabile, Romsilva, prin cei peste 16.000 de angajați, a continuat să facă exact ceea ce au fost învățată: să protejeze pădurile proprietate publică a statului. Nu puțini pădurari au fost grav răniți sau, mai rău, și-au pierdut viața doar pentru că au refuzat să pactizeze cu infractorii!

Lansarea, chiar ieri, a primei ediții a Catalogului de prezentare a sortimentelor de lemn fasonat valorificat de Romsilva, în prezența directorilor direcțiilor silvice și a șefilor ocoalelor de stat din cadrul Regiei, arată că Romsilva ține pasul cu vremurile.

Un catalog extrem de util, elaborat de specialiștii Romsilva în colaborare cu cadre didactice ale Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, și care are la bază armonizarea standardelor interne și internaționale de clasificare a lemnului cu experiența practică a profesioniștilor din domeniu.

De asemenea, catalogul este și un ghid pus la dispoziția personalului implicat în activitățile de exploatare, transport, sortare și valorificare a lemnului, pentru a asigura un sistem unitar de lucru la nivelul unităților din cadrul Romsilva.

Un silvicultor cu o experiență uriașă, care a reușit să-și pună în practică planul de management, Teodor Țigan a reușit nu numai să salveze situația economică a Romsilva, într-o perioadă extrem de dificilă, dar și să pună amprenta unui management profesionist în cadrul programului perdelelor forestiere, a vânzării lemnului de foc către populație, protejării pădurilor virgine, a reducerii ilegalităților din pădurile administrate de Romsilva, dar și a transparenței decizionale și a îmbunătățirii imaginii Regiei.

S-a vorbit mult, alarmant de mult, despre politizarea administrației publice,  despre oameni numiți în funcții importante, pe criterii ce excludeau orice brumă de competență. Prima doar carnetul de partid și susținerea de care te bucurai din partea factorului politic.

Deși, ani la rând, s-a „rostogolit” în spațiul public ideea că statul este un prost manager, Teodor Țigan a demonstrat, mai ales într-o criză sanitară și economică, că statul poate avea și manageri profesioniști și performanți!

I.Badea