PPU (social-liberal) Timis: Dreptul la accesul gratuit  al copiilor la educație este garantat de Constituția României

Luni, 13 septembrie, prima zi de școală nu înseamnă doar emoții pentru copii, ci înainte de toate, cheltuieli tot mai mari pentru părinți. În acest an, cheltuielile pentru noul an școlar au crescut semnificativ față de anul 2020. Rechizitele, manualele, culegerile sau ghiozdanele sunt mult mai scumpe anul acesta, însă salariul părinților a rămas neschimbat.

În contextul Covid-19, decizia referitoare la modul de abordare a noului an școlar va fi luată și argumentată de către fiecare școală/comunitate, în funcție de resurse, de situațiile epidemiologice locale, de limitările și oportunitățile existente. Așadar, guvernul pune responsabilitatea pe ”umerii” fiecărei școli, dar banii alocați în acest sens, pentru prevenirea și protecția copiilor și a cadrelor didactice în ceea ce privește virusul Covid-19, vin în proporții foarte mici, ba chiar deloc în unele cazuri. Se va merge din nou pe aceeași variantă, ”fiecare sa se descurce cum poate”? Dar unde au fost toți conducătorii acestei țări și ce măsuri au luat ei în această vacanță de vară, știind că, acum, copii vor trebui să înceapă școala?!

Ca în fiecare final de vară, cu doar câteva săptămâni înainte de întoarcerea elevilor în clase, multe şcoli sunt încă în şantier.

Primarii spun că trag tare pentru ca lucrările să fie încheiate la timp dar o parte dintre clădiri nu vor fi funcţionale.

Este de-a dreptul șocant, ca în prima zi de școală, de fapt copiii să ajungă într-un șantier. Este inacceptabil ca părinte, să duci copilul la școală și să fie nevoit să treacă pe sub schele metalice sau pe lângă diferite obiecte care prezintă pentru el și pentru toti ceilalți participanți, riscuri majore.

Numai în Timiş, 14 unităţi de învăţământ nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, iar 88 nu au autorizaţie ISU. Este inadmisibil asa ceva, mai ales că vorbim despre instituții ale statului. Cum pot sa funcționeze astfel de școli care prezintă o multitudine de riscuri, atât pentru elevi, cât și pentru profesori?

Oare anul acesta, autoritățiile administrative locale vor reuși să pună la dispoziție numărul suficient de microbuze/autobuze pentru a le asigura elevilor transportul către unitățile de învățământ? Dar decontarea navetei elevilor se va face la fel de defectuos ca și până acum? Sunt foarte mulți părinți care au mai mulți copii ce trebuie să ajungă la cursuri, însă întâmpină greutăți în ceea ce priveste plata abonamentelor. Dacă naveta elevilor ar fi decontată la timp, lucrurile ar funcționa mult mai bine.

În ceea ce privește profesorii, decontarea cheltuielilor de navetă este un drept al personalului didactic prevăzut de ani de zile în legislație. Însă, consacrarea sa legislativă nu a însemnat și că dreptul în cauză a fost și respectat. Sau că personalul didactic a obținut simplu sumele reprezentând contravaloarea cheltuielilor făcute cu deplasarea la și de la locul de muncă.

A fost nevoie de declanșarea a mii de procese, prin care unitățile de învățământ și autoritățile administrației publice locale au fost obligate la plată, respectiv la alocarea sumelor reprezentând decontul navetei. Aceste sume nu intră sub incidența dispozițiilor privind executarea eșalonată; ele trebuie achitate integral, într-o singură tranșă.

În timp, pentru cei mai mulți salariați (personal didactic) navetiști, decontarea acestor sume nu mai este o problemă. Există însă, în continuare, situații în care sumele respective nu se plătesc, din diferite motive; între acestea cel mai des ne confruntăm cu refuzul administrației locale de a aloca fondurile sau cu pasivitatea unităților de învățământ (care nu fac demersurile necesare).

Românii așteaptă soluții de funcționalitate a țării, dar vedem că lucrurile merg înspre rău, vedem cu tristețe că nu există soluții administrative, tehnice și politice ca lucrurile să meargă înspre bine și fiecare dintre noi are un gust amar în ceea ce privește guvernarea acestei țări. Poporul votează la repezeală, în speranța unei schimbări în această țară, dar încă o data vedem că ne-am înșelat. Suntem la pământ cu educația, nu avem infrastructură medicală pusă la punct, să nu mai vorbim despre infrastructura rutieră, unde zeci de șantiere zac fără a fi continuate lucrările. Situația acestei țări se agravează pe zi ce trece, ni se oferă circ, dar fără pâine, nu avem profesioniști la nivel înalt, nu avem ”omul potrivit la locul potrivit”, cum să mai vorbim despre patriotism, naționalism sau să ne ocupăm de viitorul României.

Dispunem de resurse materiale și umane importante în această țară, dar nimeni nu are interesul de a le exploata în folosul comunității și al României. Sperăm ca măcar în al doisprezecelea ceas, poporul român să se trezească, să-și hotărască singur soarta și să ne regăsim cu adevărat în marea familie Europeană.

Cu stimă,

Președinte interimar al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) – Filiala TIMIȘ

Ing. IOAN URDA