Europarlamentarul Maria Grapini pune „punctul pe i”: “Pactul de Stabilitate și Creștere va ajuta România. Aștept să văd cum vom folosi avantajele care decurg din acesta!”

Europarlamentarul PUSL, Maria Grapini, membru în grupul S&D, a precizat că Pactul de Stabilitate și Creștere va ajuta România. Astfel, eurodeputatul Grapini și-a exprimat speranța că guvernanții vor folosi în interesul țării noastre prevederile acestui pact foarte important.

„În primul rând, vom putea să deducem din calculul deficitului bugetar cofinanțarea în privința proiectelor finanțate prin fonduri europene. Apoi, vor putea fi deduse de la calculul deficitului bugetar investițiile, definite de statele membre ale UE ca investiții cu impact major.

Aici, depinde însă de cum argumentează fiecare stat membru impactul investiției și aportul la convergența socială. Se dorește ca Pactul negociat să fie unul care să fie mai ales de creștere, și apoi de stabilitate! Aștept să văd cum va folosi România avantajele care decurg din acest important Pact!”, a punctat eurodeputatul umanist.

Parlamentul European, întrunit în ședință plenară la Strasbourg, a aprobat, definitiv, săptămâna trecută, revizuirea Pactului de Stabilitate și Creștere, confirmând ceea ce a fost convenit de negociatorii Parlamentului UE și ai statelor membre în luna februarie. Mai rămâne doar ca noua versiune a pactului să fie validată și de către Consiliu și noile prevederi vor începe să fie aplicate de anul viitor.

Noul pact pornește de la ideea că statele aflate în dificultate trebuie să revină în zona de echilibru, dar să poată realiza și investițiile necesare, în special în contextul tranziției ecologică și digitală.

Concret, statele membre vor trebui să prezinte un plan pe patru ani care să asigure sustenabilitatea datoriei publice și să își reducă deficitul sub 3% din PIB. Eforturile statelor membre pentru reforme și investiții vor fi premiate prin faptul că perioada de ajustare bugetară se prelungește la șapte ani, de la cei patru. Probabil că din acest motiv ministrul finanțelor Marcel Boloș vorbește deja despre cei șapte ani în care România poate reveni la un deficit de 3% din PIB.

Un aspect important pentru România este că reformele statului se vor judeca în funcție de cheltuielile bugetare, un indicator considerat mai relevant decât deficitele. Este o prevedere care nu va avantaja România obișnuită să se bazeze pe creșterea economică și, în felul acesta, pe fluctuațiile deficitului bugetar în raport de PIB.

Germania a obținut și o serie de prevederi care înseamnă mai multă rigoare bugetară. Astfel, statele aflate sub procedura de deficit excesiv, precum România, sunt obligate să reducă deficitul bugetar, în fiecare an, cu cel puțin 0,5% din PIB. În plus, datoria publică trebuie să scadă cu cel puțin 1% din PIB pe an, timp de patru sau șapte ani, dacă nivelul datoriei este mai mare de 90% din PIB. Iar pentru statele care au o datorie publică mai mare de 60% din PIB se va aplica regula reducerii deficitului structural la 1,5%, în loc de 3% din PIB.

Noul pact conține și o însăprire a amenzilor, în sensul că penalitățile cresc la 0,05% din PIB și se plătesc o dată la șase luni până când statul respectiv pune în aplicare măsuri eficiente pentru reducerea deficitului și a datoriei.

Aceste traiectorii vor fi comunicate țărilor până pe 21 iunie, odată cu prezentarea programului planuri de cheltuieli multianuale până pe 20 septembrie.