Dan Cristian Popescu: „2014 este anul schimbării!”

Domnule Dan Cristian Popescu, ne apropiem de sfârșitul anului 2014, un an plin de evenimente politice, precum alegerile europarlamentare și cele prezidențiale. Cum caracterizați  acest an politic, extrem de  agitat, din care nu au lipsit luptele pentru Putere, scandalurile, orgoliile și diversiunile politice?

Pot să descriu anul 2014 ca pe un an extrem de tumultuos din punct de vedere politic. Un an pe care l-­aș numi chiar anul schimbării. Un an mult mai bun decât anul 2012,  spre  exemplu,  care  fusese  numit,   la   rândul   său,  anul   schimbării. Încă de la începutul  său,  anul 2014 a  fost  marcat  de  surprize  politice majore. Prima surpriză majoră,   pentru  marea  majoritate  a  românilor, a  fost  ruperea  USL.  Ceea  ce  puțini previzionau s-­a întâmplat din motive aparent banale. Mai mult, la acea dată, aveam un candidat   susținut   de   USL   la   prezidențiale,  Crin  Antonescu,  care   era  ca  și  ales președintele  României,  ținând cont că la finele  anului  urmau  să  fie  alegerile prezidențiale. Era candidatul unui bloc politic puternic care conducea România, atât la nivel  central, cât  și   local, destul  de  autoritar,  candidat  care,  în  doar câteva  luni,  a dispărut din prim-­planul politicii. Un alt eveniment extrem de important a fost unificarea dreptei, un demers care se încerca de zece ani  și care s-­a realizat în doar trei luni.  Ba mai mult, despre unificarea dreptei se vorbește din anii 1990, dar mai mereu au apărut evenimente care au blocat acest demers. Să ne aducem aminte de perioada anilor 1990 când în loc să se meargă spre unificarea dreptei se mergea spre dezbinarea partidelor de pe acest culoar. Din două partide se făceau cinci și așa mai departe. Și iată, cum în doar trei luni, după cum vă spuneam, pe fondul fricii de un PSD foarte puternic și agresiv politic, unificarea pe care o așteptam de mulți ani a fost posibilă.

Mai mult, am văzut un PNL care se găsea  într-­o familie politică  europeană  de stânga, mă refer la ALDE, ai căror lideri susțineau că nu vor părăsi niciodată Alianța Liberalilor Europeni. Și iată cum acest partid a trecut, pe cât de surprinzător, pe atât de rapid, de la stânga la dreapta, aderând la PPE, cel mai puternic grup politic european, care este și grupul parlamentar de guvernământ din Europa, care i­-a dat la conducerea UE pe Barroso, pe Juncker și care sper că va conduce Europa și în viitor. În final, o altă surpriză pentru majoritatea politicienilor și nu numai, este că PSD, prin prezidențiabilul său, Victor Ponta, a pierdut alegerile prezidențiale. Am enumerat  principalele  evenimente care nu păreau posibile   în anii  anteriori. Cine credea în urmă cu un an și jumătate, doi, că se va rupe USL, că dreapta se va coagula,  că  PSD  va  pierde,  din  nou,  alegerile  prezidențiale?

Peste   toate   aceste evenimente politice, am observat  și faptul că anumite instituții au început, în sfârșit, să funcționeze: DNA, DIICOT, Parchetul General, Judecătoriile. Ceea ce părea în urmă cu câțiva ani o luptă cu morile de vânt și  anume faptul că existau personaje intangibile, care puteau  face,  se credea,  aproape orice,  astăzi  acest  mit  a  fost  spulberat.  Este adevărat,  mai  scria  mass-­media,  dar  acele  personaje  mergeau  înainte  cu  practicile respective.

Am văzut că aceste instituții au început să își facă treaba, este drept că poate mai mult decât normal, dar au de recuperat, dacă privim la restanțele din ultimii 25 de ani. Am   văzut,  repet,  personaje,   până   nu   demult   percepute   ca   intangibile,  care  sunt cercetate, urmărite penal și care au primit, în numeroase cazuri, ani de  închisoare în urma unor condamnări definitive și irevocabile. Mai mult, se anunță o continuare, mai tumultuoasă, a acestui val de arestări. Am ajuns chiar în faza glumelor și a folclorului în această direcție…

Asta înseamnă că  aceste acțiuni  în  forță  ale DNA ajută  la curățirea și  implicit reformarea clasei politice…

Este vorba de un efect indirect, dar aceste instituții își fac, înainte de toate, treaba pe care nu au făcut-­o timp de 25 de ani. Sunt foarte multe lucruri restante și din acest motiv uneori pare că cineva îi pune să facă aceste lucruri. Totuși, se discută de dosare din 1998, 2001, 2003, dosare care păreau uitate în cine știe ce sertare. Probabil, se dau niște restanțe rămase din trecut și sunt convins că mai este mult de lucru în această direcție. Este clar că nu pot fi pedepsiți toți cei vinovați. Unii au scăpat, alții au murit, sau au fugit din țară, însă măcar o parte dintre aceștia vor plăti pentru faptele și acțiunile lor.  Acest lucru este bun pentru recâștigarea încrederii populației în aceste instituții și pentru a „omorî” niște mituri care au pervertit inclusiv visurile multor tineri. Auzeam de multe ori tineri care vroiau să se înscrie în partid doar pentru a da rapid un „tun”, două, pentru a face bani. Oamenii chiar credeau că acest lucru este normal, că îmbogățirea rapidă  în și  din politică este posibilă. Și, trebuie să admitem că pe undeva aveau și dreptate.  Erau modele nocive pentru tineri, să ne gândim doar la cazul Gigi Becali, cel care   făcea  furori,   în urmă  cu  câțiva  ani,   în  rândul   tinerilor și  care acum se află   la închisoare. Este foarte bine că, în sfârșit, reaașezăm valorile. Trebuie să punem ce este bun deasupra și ce este rău, evident, mai jos.

Ați  vorbit  de  bilele  albe  ale  acestui  an  politic,  inclusiv  victoria  lui  Iohannis  la alegerile prezidențiale. Care ar fi, însă, bilele negre ale anului politic 2014?

A  fost  un   an  electoral  și  experiența   ne   spune   că   economia   este   destul   de constrânsă într-­un an electoral pentru că guvernele tind să guverneze electoral și  să cheltuiască bani în zona electorală. Și vorbim aici de ajutoare, de plăți sociale, în acest fel   fiind afectate  investițiile  și  crearea de  locuri  de muncă.  Deci,   într­-un an electoral economia stagnează pe fondul mizei politice uriașe. Am mai văzut oameni incompetenți numiți în anumite funcții care, în cel mai bun caz, țin pe loc domeniile pe care le conduc. Cel  mai   flagrant  caz de persoane nepotrivite  care  au adus grave prejudicii   imaginii Guvernului și României în lume  sunt cei doi foști miniștri de externe Titus Corlățean și Teodor Meleșcanu, care au dat dovadă de incompetență și rea-voință crasă în cazul blocării votului din diaspora. Dacă ai un dram de stimă de sine, de coloană vertebrală, nu poți să faci chiar orice îți impune partidul, liderul politic, sau premierul. Mai bine îți dai demisia și pleci. Până la urmă, ești obligat să îți asumi deciziile pe care le iei. Nu te poți   ascunde   în   spatele  unei   decizii   a   unui   partid   sau   a  unui   guvern.  Am avut   și incidentele privind negocierile cu FMI, reducerea CAS, „MTO”, discuțiile dintre Ponta și Ioana Petrescu cu Băsescu, cazuri   flagrante de  incompetență  guvernamentală.  Una peste alta, chiar cu aceste plăți sociale, nu văd că românii o duc mai bine în 2014.

Să trecem la anul care urmează, la 2015. După victoria lui Iohannis și acest valuriaș de simpatie la adresa acestuia, așteptările românilor sunt pe măsură. Cum vedeți anul care urmează  din punct de vedere politic?

Cred că anul 2015 ar trebui să fie un an de reașezare pe ambele paliere politice. PNL, împreună cu președintele Iohannis, ar trebui să scoată uman, profesional, ce este mai bun  în față,  pentru a pregăti  guvernarea  inevitabilă  care bate  la ușă.  Fie  după alegerile parlamentare din 2016  fie mai  devreme…  Pentru mine  lucrurile sunt   foarte clare în sensul în care dacă PNL nu va prelua guvernarea în 2015, o va prelua sigur în2016. PSD nu va mai putea să mențină guvernarea și după alegerile din 2016.

Repet, văd anul 2015 ca pe un moment de reașezare și întotdeauna am spus că perioada de opoziție este perioada în care un partid se întărește, își creează structuri puternice, identifică și scoate în față oamenii cei mai buni. Trebuie folosit eficient acest timp pentru a crea un partid puternic, credibil, care să guverneze cu succes România.

Mai mult, avem de făcut această unificare între PNL și PDL, evident o provocare politică în condițiile în care este nevoie de omogenizare, de pași comuni. Pe de altă parte,  PSD  trebuie  să   se   reașeze,   în  contextul   în  care   în   interiorul   său  sunt  niște tensiuni și forțe uriașe. Partidul este la un pas de rupere. Deja mici așchii încep să sară din el. Cred,   totuși,   că   anul   2015  este  crucial  pentru  viitorul  PSD.  Dacă   ei   nu  se reformează rapid și nu renunță la acest mod nociv de a face politică riscă să dispară de pe scena politică și să apară o altă forță politică de stânga așezată pe alte principii, mai democratice. Repet, PSD riscă să piardă nu numai guvernarea, dar să și  dispară ca partid important al scenei politice. Au  însă o șansă și dacă se adaptează rapid noilor realități,  se pot reforma și  se pot menține la guvernare până  în 2016. Este, cum se spune, mingea la ei.

Cum vedeți în perioada următoare relația dintre premierul  Ponta și  președintele Iohannis, pe de o parte, și pe de o alta relația dintre Iohannis și noul PNL?

Vorbind de relația dintre premier și președinte văd, deja, un premier Ponta destul de timorat. Psihologic este explicabil după ce te­-ai dus în ring din postura de campion absolut și challengerul pe care îl ironizai te­-a bătut măr. Bineînțeles că, după această umilință, când îl vezi pe stradă ești timorat. Situația este vizibilă cu ochiul liber și cred că cel puțin șase luni situația nu se va schimba. Președintele Iohannis are o fereastră de oportunitate de a impune anumite lucruri pe care premierul Ponta le va executa destul de conștiincios, dacă aș putea spune așa. Cred că relația dintre Ponta și Iohannis va arăta total diferit față de cea dintre Ponta  și Băsescu. Va fi o relație instituțională de subordonare a  lui  Ponta  față  de noul  președinte.  După  șase  luni,  situația  se poate schimba, însă, acest lucru este greu de anticipat acum. Depinde foarte mult de situația din PSD, sau de obținerea guvernării de către PNL.

Îl   vor  percepe  liderii  PSD pe  Iohannis  drept  viitorul  adversar  politic în contextul alegerilor locale și parlamentare din 2016, cât timp este evident că acesta va juca rolul de locomotivă a PNL în viitoarele campanii electorale?

Cred   că   deocamdată   liderii   PSD   nu   îl   văd   pe   Iohannis  ca   adversar. Ei   văd adversarii în interiorul PSD. Este o luptă atât de mare în interiorul PSD, încât nu-­i mai interesează, cel puțin pentru câteva luni, ce este în afara partidului. De altfel, am și spus într­-un interviu pe care vi l­-am acordat după scrutinul din 16 noiembrie că pesediștii vor sfârși  prin  a  da vina unii  pe alții,  incapabili  să   înțeleagă  de ce au pierdut  alegerile prezidențiale. A fost o greșeală comună, generată de modul greșit în care ei înțeleg să facă politică.

În privința relației dintre Iohannis și PNL, cred că Iohannis se va detașa cel puțin formal  de  PNL pentru  că  așa spune Constituția  și   îi   impune noua  funcție  deținută. Iohannis va încerca să fie un președinte apropiat de toate forțele politice și de românii care au crezut în el și l­-au votat. Dacă, însă, i se va ivi ocazia instituțională de a numi un premier va numi ori un premier din rândurile PNL, sau unul tehnocrat.

Unificarea dreptei este un subiect care mă interesează și pe care l­-am mai abordat și în interviurile precedente. Va reprezenta anul 2015 anul unificării dreptei, în sensul în care și alte partide mici precum PMP sau PNȚCD se vor alătura proiectului PNL?

Astăzi, când vorbim, la nivelul electoratului unificarea este făcută. Nu cred că PMP, PLR sau PNȚCD mai  au  vreun electorat.  Cred că  dacă  mâine  ar  avea  loc  alegeri niciunul dintre partidele menționate nu ar lua peste unu la sută. Electoratul a venit lângă președintele   Iohannis   și   PNL.   Sigur   că   printr-­o   acțiune   dezorganizată  sau   prin reeșaparea unor persoane compromise din interiorul  PNL, PNL poate distruge acest lucru și poate da șansa resuscitării unor mici partide de dreapta. Cred că PMP nu mai are vreo șansă să conteze pe scena politică. Traian Băsescu și Elena Udrea au ieșit definitiv din politica mare. Este o altă etapă și cred că Băsescu nu mai are lucruri de spus în politica actuală. În zona civică poate da, în cea politică, categoric nu. Cu bune, cu rele, istoria îi va analiza mandatele de președinte.

Un interviu de Iulian Badea