Pași de urmat pentru o afacere de succes în agricultura ecologică (I)

Cotidianul „Cronica Română” prezintă un amplu interviu, în două părți, cu dr. ing. Ion Toncea, șeful Centrului de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic pentru Agricultură Ecologică – INCDA Fundulea și președinte al Asociației Române pentru Agricultură Durabilă. În cadrul interviului, Ion Toncea explică, cu argumentele de rigoare, pașii care trebuie urmați pentru o afacere de succes în agricultura ecologică.

Ion Toncea este convins că peste zece ani agricultura ecologică din România se va diversifica într-o asemenea măsură  încât va asigura necesarul populației din România, deci piața internă de produse ecologice, dar și o bună parte din cerințele pieței europene. Mai mult, președintele Asociației Române pentru Agricultură Durabilă crede că România are potențial pentru a ajunge la o suprafață de zece, poate cincisprezece la sută din suprafața agricolă a României.

Domnule Ion Toncea spuneți-mi vă rog care ar fi pașii de urmat pentru o afacere de succes în agricultura ecologică…

Din punctul meu de vedere, primul pas este aflarea sau descoperirea termenului de agricultură ecologică. Este foarte important acest lucru pentru că în Uniunea Europeană se folosesc, de obicei, trei termeni care au, însă, același înțeles, aceeași semnificație: agricultură ecologică, agricultură organică și agricultură biologică.

Termenul de agricultură ecologică este un termen protejat și atribuit de Uniunea Europeană, României. Deci în România trebuie să se folosească termenul de agricultură ecologică. Cei care folosesc termenul de agricultura biologică sau agricultură bio, fac acest lucru din două motive: fie nu cunosc această diferență, fie au un interes direct în promovarea produselor bio, produse care nu sunt românești. Produsele românești pot fi recunoscute cu ușurință pentru că au pe ele sigla Ministerului Agriculturii , care este formată din două litere, ae, care înseamnă agricultură ecologică,precumși numele sau/și numărul organismului de inspecție și certificare. Trebuie să fim foarte atenți, repet, la această siglă care certifică faptul că produsul respectiv este ecologic.

Pasul al doilea, la fel de important, este însușirea noțiunilor de bază privind agricultura ecologică, respectiv definiții, istoric, scop, obiective, principii, dimensiuni și particularități. Sigur că poate părea foarte multă teorie, însă, cât timp nu-ți însușești foarte bine aceste elemente teoretice nu poți dialoga cu o altă persoană care cunoaște, stăpânește, foarte bine acești termeni. Știți foarte bine că definirea termenilor este crucială pentru a purta un dialog constructiv.

De aceea, eu țin foarte mult la această parte teoretică, parte care nu presupune un efort foarte mare. Trebuie să citești și să-ți însușești foarte bine acești termeni în momentul în care decizi să demarezi o afacere de succes în agricultura ecologică. În consecință, mă voi referi la principiile agriculturii ecologice pentru a vedea cât sunt de importante. Vorbim de patru principii. Primul dintre acestea este principiul ecologic.Agricultura ecologică se bazează pe sisteme ecologice vii, lucrează cu acestea, le stimulează şi le susţine. Acest principiu are rădăcini în sistemele ecologice vii şi, ca atare, prevede că producţia ecologică se bazează pe procese ecologice şi reciclare.

Un alt principiu este cel al sănătății. Agricultura ecologică susţine şi îmbunătăţeşte sănătatea solului, plantelor, animalelor, omului şi a planetei ca un tot unitar şi indivizibil. Acest principiu indică faptul că sănătatea indivizilor şi comunităţilor nu poate fi separată de sănătatea ecosistemelor – solurile sănătoase produc culturi sănătoase, care la rândul lor furnizează sănătate animalelor şi oamenilor.

Este evident că partea teoretică joacă un rol extrem de important. Care sunt, însă, celelalte principii esențiale pentru a demara un asemenea proiect extrem de ambițios?

Un alt principiu este cel al corectitudinii. Agricultura ecologică a apărut şi se dezvoltă pe relaţii care asigură corectitudinea cu privire la mediul comun şi şansele vieții. Corectitudinea este caracterizată de echitate, respect, justiţie şi solidaritate, atât în rândul oamenilor, cât şi în relaţiile lor cu alte fiinţe vii. Acest principiu subliniază faptul că cei implicaţi în agricultura ecologică ar trebui să gestioneze relaţiile umane într-un mod care să asigure echitatea, la toate nivelurile şi între toţi participanţii la procesul de producţie – fermieri, muncitori, procesatori, distribuitori, comercianţi şi consumatori. Agricultura ecologică ar trebui să asigure tuturor celor implicaţi, o calitate bună a vieţii şi posibilitatea de a contribui la siguranţa alimentară şi la reducerea sărăciei. Acest principiu prevede ca animalelor și chiar plantelor să li se asigure condiţii şi oportunităţi de viaţa conform cu cerinţele lor fiziologice, de comportament natural şi bunăstare.

Un alt principiu este principiul precauției. Agricultura ecologică este gestionată într-o manieră responsabilă şi de precauţie pentru a proteja sănătatea şi bunăstarea generaţiilor actuale şi viitoare şi a mediului înconjurător. Acest principiu prevede că precauţia şi responsabilitatea sunt preocupările cheie în managementul, dezvoltarea şi alegerea tehnologiei în agricultura ecologică. Este, de asemenea, necesar ca ştiința să asigure că agricultura ecologică este sănătoasa, sigură şi corectă din punct de vedere ecologic. Cu toate acestea, numai cunoaşterea ştiinţifică nu este suficientă. Experienţa practică, înţelepciunea acumulată şi cunoştinţele tradiţionale şi indigene oferă soluţii valabile, testate de timp.

Agricultura ecologică ar trebui să prevină riscurile semnificative prin adoptarea de tehnologii adecvate şi respingerea celor imprevizibile, precum organismele modificate genetic. Deciziile trebuie să reflecte valorile şi nevoile tuturor celor care ar putea fi afectaţi, prin procese transparente şi participative.

Un alt pas este testarea aptitudinii și afinității pentru agricultura ecologică. Poate că surprinde acest lucru, dar să știți că în agricultura ecologică numai cei care au aptitudini pentru agricultură și afinitate pentru sistemele vii pot să aibă rezultate bune din toate punctele de vedere. Trebuie să ai o forță fizică și psihică suficientă, absolut necesară, pentru a mânui toate echipamente și administra subsistemele care sunt în zonă. Sunt necesare și aptitudini de gândire holistică pentru că în agricultura ecologică nu ai o gândire reducționistă pentru că de fapt lucrezi cu acest tip de sisteme care au o însușire holistică.

De asemenea, trebuie să ai un văz, un auz, un gust foarte rafinat. Pentru că în cazul în care nu ai o vedere foarte clară trebuie să faci o cheltuială suplimentară pentru a-ți cumpăra niște ochelari. Sau în contrapondere, poți angaja pe cineva care să vadă foarte bine. De asemenea, este nevoie de un miros foarte fin, pentru că și aici vorbim de o însușire foarte importantă. Cea mai importantă este, însă, afinitatea. Trebuie să ai capacitatea de a te lega foarte strâns de sistemele vii, în special, de plante, de animale. Dacă te interesează poți să verifica dacă plantele și animalele te iubesc.

Din informațiile mele, lucrarea dumneavoastră de master la prestigioasa universitate olandeză Wateningen a fost chiar pe tema agriculturii ecologice. Ce ne puneți spune despre lucrurile învățate aici?

Lucrarea mea de master la Universitatea Wageningen este intitulată „Farming affinity” și în cadrul său am studiat niște lucruri foarte interesante. De asemenea, vreau să vă spun că lângă Wageningen, în Amsterdam, există un institut de testare a aptitudinilor fiecărei persoane din Olanda, de când ajunge la școală până își termină studiile. În aceste condiții, toți olandezii pot fi orientați în direcțiile în care au cele mai perfecte aptitudini. Ceea ce m-a surprins la acest institut este faptul că aici nu se testau și aptitudinile pentru agricultură.

Un alt pas foarte important este inventarierea calitativă și cantitativă a resurselor naturale, economice și umane. Trebuie să știi tot ce ai la dispoziție în viitoarea fermă , unitate sau sistem de agricultură ecologică. Indiferent ce sistem vrea să facă fiecare dintre noi: poate unul vrea să crească albine, altul animale, altul vrea să cultive legume, cereale sau viță de vie. El trebuie să știe ce are la dispoziție, cu ce poate începe acest proces. Dar trebuie să cunoască totul în amănunt și mă refer aici inclusiv la cunoașterea gradului de fertilitate a solului. De asemenea, trebuie să afle istoricul activităților agricole pentru a ști evoluția acestora până în prezent. Toate acestea trebuie puse pe hârtie, într-un dosar pe care, cu regularitate, ar trebui să îl recitească. Pentru că, după cum știți, memoria ne joacă de multe ori feste.

Cât de importante sunt susținerea membrilor familiei , a colegilor dintr-o asociație de profil, în succesul unei afaceri în agricultura ecologică?

După ce și-a făcut o imagine foarte clară în ceea ce privește resursele naturale, economice și umane, se trece la pasul următor și anume consultarea și implicarea în afacere a membrilor familiei. Dacă nu ai sprijinul membrilor familiei nu ai șanse de succes în agricultura ecologică. De aceea trebuie să îi întrebi și să obții susținerea acestora în momentul când demarezi o asemenea afacere. În cazul în care ești refuzat de membrii familiei este de preferat să nu intri într-un asemenea proiect. Vreau să vă spun că în acest proces trebuie consultați inclusiv copiii. Pentru că și eu au un rol determinant în demararea și succesul unei afaceri în agricultura ecologică.

De altfel, această afacere, acest sistem pe care vrei să îl dezvolți nu îl faci pentru tine, ci pentru cei care urmează, pentru copii, nepoți. De aceea, este cu atât mai important să fie, așa cum am spus, consultați și copii, chiar de la vârsta la care pot vorbi. Pentru că în multe cazuri copii au demonstrat că pot avea idei fantastice. Vă dau exemplul unui proprietar de cabana turistică de la Târgu Lăpuș, unde organizasem niște cursuri. El ne-a povestit o întâmplare care i-a rentabilizat cabana. A făcut cabana, a pus anunțuri și au început să vină turiști. Din păcate, numărul acestora nu era atât de mare pe cât previzionase respectivul proprietar. Deși cabana era aproape de Târgu Lăpuș, avea condiții foarte bune, pregătea o mâncare excelentă, nu avea niciodată cabana plină. Până într-o zi când fetița sa a venit la el și i-a cerut să-i facă un leagăn. După ce a făcut acest lucru, la fiecare sfârșit de săptămână, cabana sa devenea din ce în ce mai aglomerată. Mai mult, a făcut mai multe leagăne, tobogane, un loc mare de joacă pentru copii.

Un alt pas, extrem de important, îl reprezintă înscrierea într-o organizație profesională. Mă refer la un ONG, la o asociație. Și aici trebuie să te documentezi pe această temă pentru că trebuie să alegi o asociație care trebuie să fie nu numai aproape de locul în care demarezi afacerea, dar și una competitivă, profesionistă. Nu este, însă, suficientă numai înscrierea într-un asemenea tip de asociație, dar trebuie să fii și o prezență activă în cadrul său. De aceea, eu consider că foarte multe persoane pot economisi timp înscriindu-se într-o organizație, deoarece din discuțiile cu ceilalți membri ai asociației își pot găsi răspunsul la întrebările pe care și le pun. Pentru că după toată documentarea, el are în minte o grămadă de întrebări la care trebuie să găsească răspunsurile adecvate.

Un interviu realizat de Iulian Badea

Partea a doua a interviului va fi publicată joi pe site-ul cotidianului Cronica Română.