Rețeta electorală (de succes) marca USR: de la duplicitate la diversiuni și retur!

Votul dat pentru pesedistul Florin Iordache la președinția Consiliului Legislativ rămâne o pată neagră pe obrazul Parlamentului. Un Parlament dominat, ce-i drept, de o majoritate toxică, care nu a făcut, în ultimii patru ani, decât să blocheze orice demers pro-democrație, pro-modernizare, pro-reformare a unei țări strivite între interminabile orgolii și războaie politice.

Fuga de răspundere rămâne, însă, sport național, în România. Nimeni nu pare a-și asuma vreun strop de responsabilitate pentru acest vot rușinos. Reacția fermă a liderilor PNL, respectiv PMP, Ludovic Orban și Eugen Tomac, la adresa USR-PLUS, este mai mult decât întemeiată, în ciuda corului de proteste ale liderilor USR, în frunte cu “revoltatul de serviciu”, Dan Barna.  Votul la pachet, Florin Iordache (PSD) și George Dircă (USR), pentru conducerea Consiliului Legislativ, ridică serioase semne de întrebare, mai ales că liberalii au mers pe mâna lui Augustin Zegrean. Un calcul simplu, matematic, prezintă, în toată splendoarea sa, o duplicitate care nu ar trebui să îi șocheze decât pe cei care încă nu au înțeles modalitatea de acțiune a liderilor USR-PLUS.

Useriștii funcționează, de ani buni, ca un ONG. Criticile, acuzațiile, aduse de liderii săi sunt arhicunoscute. Ei nu pot intra, în niciun fel, în logica de acțiune a unui partid politic și, de altfel, nici nu sunt interesați de acest lucru. Păstrând proporțiile, între acțiunile USR și cele ale defunctului PRM, din perioada Vadim Tudor, nu este vreo diferență. Lupta, eminamente electorală, cu hoții, cu corupția, cu toți cei care, până la urmă, își asumă răspunderea unei guvernări, fie ea eficientă sau nu, face parte dintr-un peisaj politic inundat până la refuz de demagogie, ipocrizie și populism.

Vadim Tudor și PRM puncta, decisiv, din statutul de partid de opoziție. Vadim Tudor refuza sistematic intrarea la guvernare pentru că știa foarte bine că acest pas erodează un partid ce se pretindea naționalist. Era mult mai facil pentru el să critice non-stop, de pe tușa scenei politice, orice și pe oricine. Versiunea oficială era aceea că PRM va guverna doar singur! O iluzie, evident, care a prins însă ani buni la electorat.

În ultimii patru ani, USR merge pe același palier. Care i-a adus voturi semnificative de la nemulțumiții de decredibilizarea clasei politice. Situația nu poate continua însă la nesfârșit. Atacurile USR la adresa lui Dragnea și a PSD au trebuit să înceteze după condamnarea liderului PSD. Următorul pas, firesc, ar fi fost intrarea la guvernare, alături de PNL și PMP. Dar Barna și colegii săi au preferat să privească și, evident, să critice, de pe margine.

Și au venit alegerile locale. Iar Orban le-a întins o mână de ajutor, la București. Fără voturile PNL, Clotilde Armand și Radu Mihaiu nu ar fi ajuns niciodată primari de sector. Despre Nicușor Dan ce să mai spunem… A fost, practic, un parteneriat anti-PSD, binevenit, până la urmă, care trebuia să funcționeze, la nivel național, și după alegerile parlamentare.

Din păcate, liderii USR au reînceput să facă exact ceea ce știu. Și au început să atace vehement guvernarea PNL. Din rațiuni electorale, evident. Cred că toată mârșăvia din jurul votului lui Iordache vizează o distanțare (premeditată) a USR de PNL. USR nu vrea la guvernare, alături de PNL. Nu vrea să fie vioara a doua, într-o ecuație de o asemenea importanță. Vrea totul sau nimic. Chiar cu riscul ca, după patru ani de guvernare catastrofală, să dispară din viața politică asemeni PNȚCD.

Așa ca USR speră că votul obținut de PNL pe 6 decembrie va fi insuficient. Iar PMP nu va intra în Parlament. ”Vrabia mălai visează”, în contextul în care, după redistribuire, PNL va avea un scor de  peste 40 la sută. Plus cele 7-8 (minim) procente obținute de PMP (care și-a sumat resposabilitatea guvernării), plus UDMR și alte minorități, noua majoritate se va îndrepta spre un procent de 57-60 la sută. Iar USR simte (deja) că va rămâne în Opoziție și după 2020.

De altfel, nici nu poți să te înhami la o guvernare alături de USR. Cât timp liderii USR vor încerca, pe toată perioada guvernării, să arunce întreaga responsabilitate în cârca partenerilor de guvernare. Zero soluții, zero responsabilitate, zero competență!

Tocmai din aceste motive, votul din 6 decembrie devine mai important decât oricând. Între soluții și populism, între responsabilitate și scandaluri inventate, românii nu pot alege decât prima variantă. Un vot pentru modernizarea României nu înseamnă, în niciun caz, un vot pentru USR!

Un editorial de Iulian Badea

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.