Europarlamentarul Maria Grapini, raportor principal din partea Comisiei pentru control bugetar din PE pe tema ajutorului umanitar acordat de UE pentru educație

Europarlamentarul umanist, Maria Grapini, a fost numit raportor principal, din partea Comisiei pentru control bugetar (CONT) din PE, al raportului special al Curții de Conturi Europene pe un subiect extrem de important și anume ajutorul umanitar acordat de UE pentru educație.

Numirea europarlamentarului Grapini drept raportor principal pe o temă arzătoare, Raportul Curții Europene de Conturi fiind unul complex, nu este întâmplătoare în contextul în care aceasta s-a remarcat, de-a lungul anilor, prin poziționări ferme care susțineau necesitatea promovării unor proiecte viabile la nivel european menite să asigure accesul la o educație de calitate.

„Mă bucur să pot coordona acest raport pentru că întotdeauna am considerat educația drept pilonul principal pentru o societate mai bună”, a declarat Maria Grapini.

În raportul său, Curtea de Conturi Europeană a constatat că ajutorul din partea UE pentru susținerea educației a contribuit la restabilirea și la menținerea accesului la o educație sigură și de bună calitate pe durata crizelor umanitare. Proiectele au fost relevante și bine coordonate, iar Comisia Europeană a remediat problemele pe care le identificase în cursul vizitelor de monitorizare. Drept urmare, proiectele au fost în măsură să își atingă majoritatea obiectivelor propuse.

Din păcate, conform estimărilor, 64 de milioane de copii din țările în curs de dezvoltare nu urmează nicio formă de învățământ primar. Jumătate dintre aceștia locuiesc în zone afectate de conflicte. În aceste condiții, accesul la educație le oferă oportunități de învățare și le asigură o protecție suplimentară, precum și dobândirea de cunoștințe și de abilități cu ajutorul cărora aceștia pot supraviețui.

În context, Comisia Europeană a majorat, recent, ajutorul pentru educație la 10 % din valoarea totală a ajutorului umanitar, acesta fiind, în anul 2019, în valoare de 160 de milioane de euro.

„Cu mijloace relativ limitate, UE a reușit să vină în ajutorul a numeroși copii neșcolarizați din zone afectate de crize”, a declarat Hannu Takkula, membru al Curții de Conturi Europene, responsabil de raport. „Cu toate acestea, sprijinul său pentru educație în situații de urgență trebuie optimizat, astfel încât să se ajungă la nivelul de eficiență și de pertinență pe care această cauză nobilă îl merită”, a mai spus acesta.

Cu toate acestea, se mai arată în raport, majoritatea proiectelor au o durată prea scurtă (10-12 luni) pentru a putea acoperi nevoile multianuale de educație ale copiilor în situații de criză de lungă durată. Aceasta a însemnat că ajutorul din partea UE a fost mai puțin eficient și mai puțin capabil să ofere soluții sustenabile. În ceea ce privește eficiența, Curtea recomandă Comisiei să îmbunătățească analizele costurilor astfel încât să realizeze lucruri suplimentare și deo calitate superioară cu aceeași sumă de bani.

Fetele sunt mai expuse riscului de abandon școlar decât băieții, se mai arată în raportul special al Curții de Conturi Europene, deoarece probabilitatea ca ele să se ocupe de activități casnice, să cadă victime violenței și să fie obligate să se căsătorească de timpuriu, este mai mare. În consecință, Curtea atrage atenția în raportul său că procentul de fete către care este direcționat ajutorul și/sau care beneficiază efectiv de acesta nu reflectă dezavantajele mai mari cu care ele se confruntă.

În fine, proiectele de tip „numerar pentru educație” ale UE au (doar) o contribuție minoră la reducerea dependenței beneficiarilor de asistența în numerar. Prin urmare, Curtea recomandă Comisiei să își planifice activitatea în așa manieră încât rezultatele să fie sustenabile după încheierea acțiunii sale de ajutor umanitar, de exemplu prin încurajarea autonomiei și prin direcționarea mai multor familii beneficiare către soluții concrete de asigurare a subzistenței.