Raport devastator al Curții de Conturi Europene: UE a dat Ucrainei miliarde de euro fără control!

Un raport special al Curtea de Conturi Europeană a declanșat o dezbatere incomodă la nivelul instituțiilor europene: mecanismele de control ale Comisia Europeană asupra unor programe financiare destinate Ucrainei au fost insuficiente, iar supravegherea utilizării fondurilor a fost, în practică, delegată altor instituții. Concluzia auditorilor este una care ridică semne serioase de întrebare: executivul european a acordat finanțări pentru un program sensibil – securitatea nucleară – fără să se asigure că are propriile instrumente de monitorizare și verificare.

În centrul raportului se află un program de împrumut destinat consolidării securității nucleare din Ucraina. Potrivit documentului, planul inițial al proiectului a fost modificat în mod repetat de partea ucraineană. De fiecare dată, aceste modificări au fost comunicate creditorilor, însă aprobarea formală a Comisiei Europene – prevăzută explicit în acordul de împrumut – nu a fost acordată niciodată.

Cu alte cuvinte, proiectul a evoluat în afara cadrului procedural stabilit chiar de instituția care a finanțat programul.

În loc să exercite controlul direct asupra proiectului, Comisia Europeană a declarat că s-a bazat pe activitatea unui alt creditor implicat în finanțare, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Această abordare a transferat practic responsabilitatea monitorizării către o instituție externă, reducând capacitatea executivului european de a verifica modul în care sunt utilizate fondurile.

Pentru auditorii europeni, această situație reprezintă o vulnerabilitate majoră.

Raportul Curții de Conturi Europene subliniază că planul de îmbunătățire a securității nucleare a fost modificat de mai multe ori pe parcursul implementării. Deși acordul de împrumut prevedea că orice schimbare trebuie aprobată de Comisia Europeană, această procedură nu a fost respectată.

În practică, proiectul a continuat să funcționeze fără aprobările formale necesare.

Mai mult decât atât, programul a fost afectat de întârzieri semnificative. Au existat patru cereri de amânare a termenului final de implementare. Dintre acestea, două solicitări depuse după 2022 nu au primit niciodată aprobarea oficială a Comisiei Europene.

Această situație ridică întrebări serioase despre modul în care sunt administrate programele europene în contexte sensibile.

În mod normal, întârzierile repetate și modificările neaprobate ar trebui să declanșeze mecanisme de verificare suplimentare sau chiar suspendarea plăților. Raportul arată însă că lucrurile au continuat aproape fără intervenție administrativă.

Auditorii europeni nu afirmă direct că fondurile au fost deturnate. Însă raportul evidențiază faptul că mecanismele de control existente nu oferă garanții suficiente că banii au fost utilizați exclusiv pentru obiectivele stabilite.

Această constatare este extrem de importantă. În lipsa aprobărilor formale pentru modificarea proiectelor și în absența unei monitorizări directe din partea Comisiei Europene, există un risc real ca fondurile să fie redirecționate către alte activități sau să fie utilizate ineficient.

Pentru contribuabilii europeni, aceasta este problema centrală: banii sunt alocați rapid, dar verificarea modului în care sunt cheltuiți rămâne incompletă.Problema devine și mai sensibilă atunci când este analizată în contextul reputației Ucrainei în materie de corupție administrativă.

De-a lungul ultimelor decenii, numeroase rapoarte internaționale au indicat existența unor rețele oligarhice influente și dificultăți majore în reformarea sistemului public.

Chiar dacă autoritățile de la Kiev au făcut progrese în unele domenii, riscul de corupție rămâne un element constant în evaluările instituțiilor occidentale.

În aceste condiții, finanțarea unor programe majore fără mecanisme solide de control creează inevitabil suspiciuni.

Raportul Curții de Conturi Europene nu face decât să confirme că vulnerabilitățile există și că ele pot afecta credibilitatea întregului sistem de finanțare european.

Deși concluziile raportului sunt serioase, reacția instituțiilor europene a fost până acum limitată.

Nu au fost anunțate reforme majore ale mecanismelor de control și nici investigații suplimentare privind modul în care au fost gestionate fondurile.

Această lipsă de reacție ridică o problemă politică importantă.

Curtea de Conturi Europeană este instituția responsabilă pentru verificarea utilizării fondurilor UE. Atunci când auditorii identifică deficiențe majore, este de așteptat ca instituțiile politice să reacționeze rapid pentru a corecta problemele.

În cazul de față, însă, dezbaterea publică a fost aproape inexistentă.