Ziua Internațională a Vârstnicilor
În fiecare an, la 1 octombrie, toate statele membre ONU marchează, prin diverse evenimente, Ziua internațională a vârstnicilor (International Day of Older Persons). Tema lansată pentru 2014 este: „Nu lăsăm pe nimeni în urmă – promovăm o societate pentru toți”.
În discursul său din acest an secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a subliniat faptul că „până în 2050, numărul persoanelor în vârstă va fi de două ori mai mare decât numărul de copiilor în țările dezvoltate, și este de așteptat ca acesta să se dubleze și în țările în curs de dezvoltare. Această tendință va avea efecte profunde asupra țărilor și persoanelor fizice.”
Sărbătoarea vârstnicilor a fost instituită, la 14 decembrie 1990, de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în baza Rezoluției nr. 45/106. Lansarea acestei zile a fost precedată de alte inițiative, precum Planul internațional de acțiune privind îmbătrânirea, de la Viena, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea, în 1982, și aprobat, în același an, de către Adunarea Generală a ONU.
În 1991, Adunarea Generală a ONU (prin Rezoluția 46/91) a adoptat Principiile Națiunilor Unite pentru persoanele în vârstă. În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul Internațional de Acțiuni privind Îmbătrânirea, pentru a răspunde oportunităților și provocărilor cu care se va confrunta populația în vârstă în secolul 21, și , totodată, pentru a promova dezvoltarea unei societăți pentru toate vârstele. Printr-o serie de rezoluții ulterioare, Adunarea Generală a ONU și Consiliul Economic și Social (ECOSOC) au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înființate departamente specializate pe acest gen de probleme.
Potrivit ONU, la nivel mondial, populația de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. Cel mai recent studiu demografic publicat de EUROSTAT arată că, la orizontul anilor ’60 ai acestui secol, țările din estul Europei vor avea cea mai defavorabilă situație demografică. Între acestea, România ocupă un loc special, cu un ritm foarte accelerat de îmbătrânire a populației care face ca, cel mai probabil, în anii ’20-’30 să fie atins un nivel critic al indicatorilor de bază utilizați în aprecierea evoluției structurilor demografice. Astfel, până în 2040, România va avea una dintre cele mai înalte valori ale vârstei medii a populației, 49,8 ani, cu o pondere a populației de peste 65 ani de peste 25% și o rată a dependenței de cca. 40,7% (40 de persoane în vârstă de peste 65 de ani pentru fiecare sută de persoane de vârstă activă, 15 — 65 de ani).
Potrivit aprecierilor Oficiului European de Statistică aproape o treime din cetățenii Uniunii Europene vor avea vârsta de peste 65 de ani până în 2050. Procentul persoanelor de peste 60 de ani va depăși actuala valoare de 17,1%, ajungând la 33%, în 2050. Populația în vârstă de 80 de ani va crește de la 4,4% în prezent până la 11,4%, în 2050. La nivel european, speranța de viață atinge valoarea medie de 81 de ani la femei și 75 de ani la bărbați. În perspectivă, specialiștii preconizează că va dispărea diferența de 6 ani existentă între femei și bărbați în ceea ce privește speranța de viață.