Acoperirea vaccinală în România a scăzut la un nivel îngrijorător. Apelul Forumului Român Pro-Vaccinare: Dovezile științifice există. Aduceți știința înapoi în conversația despre vaccinare!
Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Vaccinării (24 – 30 aprilie), Forumul Român Pro-Vaccinare face apel la întreaga comunitate medicală și la partenerii din sănătate publică pentru a păstra știința în centrul dialogului despre vaccinare și pentru a sprijini decizii informate printr-o comunicare clară, empatică și bazată pe dovezi.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pentru fiecare generație vaccinurile salvează vieți, previn complicații și sechele invalidante și reduc semnificativ incidența unor boli infecțioase. Astfel:
- la nivel mondial, vaccinarea a salvat 6 vieți în fiecare minut, în fiecare zi, de peste cinci decenii;
- în Europa s-a reușit eradicarea poliomielitei în 2002;
- în perioada 2000-2024, numărul cazurilor de rubeolă a scăzut cu peste 99 %, cel de difterie cu peste 90 %, iar cel de oreion cu peste 95 %;
- vaccinarea antigripală la persoanele cu boli cardiovasculare poate reduce riscul de infarct miocardic cu până la 67% și riscul de accident vascular cerebral cu până la 24%.
Cu toate acestea, datele recente semnalează o recrudescență a bolilor infecțioase prevenibile prin vaccinare. În 2024, în Regiunea Europeană a OMS au fost raportate peste 298 000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, numărul cazurilor de rujeolă a depășit 127 000 – cel mai mare număr din ultimii 27 de ani.
Și România se confruntă cu o recrudescență a bolilor infecțioase prevenibile prin vaccinare, țara noastră fiind pe primele locuri în ceea ce privește numărul de cazuri de rujeolă raportate.
Deși există vaccinuri gratuite sau compensate, precum și ghiduri și recomandări bazate pe dovezi științifice, ratele de acoperire vaccinală continuă să scadă. Este nevoie de eforturi coordonate între autorități, profesioniștii din sănătate și comunități pentru a reduce barierele de acces și a crește încrederea în vaccinare.
Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică din anul 2025, numai jumătate dintre copiii eligibili sunt vaccinați conform vârstei cu vaccinurile esențiale și necesare în primul an de viață, oferite gratuit prin Programul Național de Vaccinare. Între 2023 și 2025 au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă și 30 de decese – un semnal clar privind impactul scăderii acoperirii vaccinale și nevoia de măsuri consecvente de recuperare vaccinală. În sezonul rece trecut, au fost înregistrate 67.000 de spitalizări la copii din cauza complicațiilor generate de gripă, în timp ce rata de vaccinare antigripală la copii este de numai 4,7%.
Faptul că România concentrează peste 30% din toate cazurile de rujeolă raportate în Europa, arată că ne confruntăm cu o problemă majoră de sănătate publică și subliniază importanța intervențiilor – de la recuperarea vaccinală la informarea continuă a populației – pentru a proteja persoanele vulnerabile. Vorbim nu numai despre niște cifre și despre niște statistici, vorbim despre o sitiuație reală, în care în 2026 avem în România copii care mor din cauza rujeolei. Vaccinarea nu este numai o decizie individuală, pentru că decizia de nevaccinare are consecințe colective, care afectează și restul comunității, consecințele fiind deseori ireparabile.
Vaccinarea la vârstnici – o zonă critică, frecvent neglijată
Imunizarea prin vaccinare la vârste înaintate reprezintă o componentă esențială a sănătății publice, dar rămâne adesea insuficient prioritizată. Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de forme severe de boală, complicații și spitalizare crește semnificativ, pe fondul comorbidităților și al scăderii răspunsului imun. Cu toate acestea, vaccinarea la vârstnici este frecvent percepută ca opțională, nu ca o intervenție preventivă standard.
Gripa sezonieră ilustrează perfect această vulnerabilitate crescută la vârstnici. Sistemul imunitar slăbește odată cu vârsta, expunând persoanele de peste 65 de ani unui risc crescut de complicații severe: pneumonie, complicații cardiace, agravarea bolilor cronice.
În plus, s-a constatat că riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral crește de 10 ori în timpul și după un episod de gripă.
În România, în sezonul 2023 – 2024, 1 din 8 adulți, care s-au îmbolnăvit de gripă, a necesitat spitalizare. Vaccinarea antigripală anuală rămâne cea mai eficientă măsură de prevenire a formelor severe de gripă, la toate categoriile de vârstă, atât la vârstnici cât și la copii.
Un alt exemplu relevant îl reprezintă vaccinarea antipneumococică, care este esențială pentru prevenirea bolii pneumococice invasive – una dintre cele mai severe infecții bacteriene la această grupă de vârstă, care deseori survine ca o complicație după gripă. Potrivit celui mai recent raport epidemiologic al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste înregistrează cea mai mare incidență a bolii pneumococice invazive din Uniunea Europeană, cu 15,4 cazuri la 100.000 de locuitori.
Boala pneumococică invazivă, manifestată prin pneumonie severă, meningită sau sepsis este asociată cu un risc crescut de mortalitate și dizabilitate la vârstnici. În același timp, boala pneumococică invazivă este prevenibilă prin vaccinare, deoarece serotipurile incluse în vaccinurile disponibile sunt responsabile de majoritatea cazurilor de infecție pneumococică înregistrate în țara noastră.
Deși majoritatea statelor europene au introdus recomandări de vaccinare antipneumococică pentru vârstnici, acoperirea vaccinală rămâne inegală și insuficientă. În România, vaccinarea antipneumococică la adulți este mult subutilizată, în principal din cauza informării insuficiente a populației și a medicilor, a lipsei recomandării medicale și a accesului limitat la servicii de vaccinare adaptate nevoilor persoanelor vârstnice.
Vaccinarea antipneumococică nu este doar o măsură de prevenire a infecțiilor, ci o intervenție care contribuie direct la reducerea spitalizărilor, a complicațiilor severe și a mortalității, susținând autonomia și calitatea vieții la vârste înaintate.
Rolul profesioniștilor din sănătate
Mesajele oficiale ale Săptămânii Mondiale a Vaccinării 2026 subliniază patru direcții esențiale:
- protecție prin vaccinare pe tot parcursul vieții, pentru toate generațiile;
- încredere prin transparență;
- decizii informate bazate pe dovezi științifice;
- acces echitabil la vaccinare.
În practică, pentru profesioniștii din sănătate, asta înseamnă nu doar recomandarea vaccinării, ci și explicarea beneficiilor vaccinări, a siguranței vaccinurilor și a rațiunii din spatele recomandărilor de vaccinare adaptate vârstei și riscului individual.
În același timp, dezinformarea continuă să erodeze încrederea publică.
Mesaje din practica medicală:
„Imunizarea prin vaccinare nu este o decizie care se ia o singură dată în viață, în copilărie. Este o responsabilitate pe care o avem pe tot parcursul vieții – a noastră, a pacienților noștri, a sistemului de sănătate. Ca medici, avem datoria de a oferi informații corecte, bazate pe dovezi științifice și de a fi puncte de referință credibile pentru pacienții noștri, indiferent de specialitatea pe care o avem.” (Prof. Univ. Dr. Victoria ARAMĂ, președinte SRSVPS)
„Am văzut în cabinet consecințele reale ale unor boli care ar fi putut fi prevenite. Nu vorbim de statistici abstracte, vorbim de oameni care suferă complicații severe, de familii devastate, de sechele pe viață. Datele și soluțiile există. Ceea ce lipsește uneori este conversația sinceră, empatică, bazată pe dovezi științifice, pe care noi, medicii, suntem datori să o avem cu pacienții noștri.” (Conf. Univ. Dr. Gindrovel DUMITRA, vicepreședinte SNMF)
„Scăderea ratei de vaccinare înseamnă că tot mai mulți oameni rămân expuși în fața unor boli care pot fi severe și chiar amenințătoare de viață. Vaccinarea rămâne una dintre cele mai sigure modalități prin care fiecare dintre noi își poate proteja propria sănătate și sănătatea celor dragi.” (Prof. Univ. Dr. Adriana PISTOL, președinte SREPI)
Apel către întreaga comunitate medicală
Forumul Român Pro-Vaccinare face apel la medicii de familie, medicii specialiști (indiferent de specialitatea lor), asistenții medicali și mediatorii sanitari să acționeze activ ca surse credibile de informare pentru pacienți și pentru populația generală. Fiecare consultație este o oportunitate de a verifica statusul vaccinal al pacientului. Fiecare conversație sinceră în favoarea vaccinării poate preveni o internare, o complicație, poate salva o viață.
Protecția prin vaccinare trebuie să fie disponibilă pentru toți, nu doar pentru cei care o caută activ, ci și pentru cei care au nevoie de îndrumarea unui specialist în care au încredere. Medicul de familie, medicul specialist (indiferent de specialitatea lui), asistenta medicală, fiecare joacă un rol esențial în a crește accesul la imunizarea prin vaccinare, mai ales pentru grupurile vulnerabile.
„Apelul nostru este simplu: readuceți știința în conversație, vorbiți cu pacienții voștri despre beneficiile vaccinării într-un mod calm, empatic, bazat pe dovezi științifice, verificați statusul vaccinal al copilului sau adultului la fiecare consultație!”, transmit reprezentanții Forumului Român Pro-Vaccinare.
Context
Săptămâna Mondială a Vaccinării este inițiativa anuală a Organizației Mondiale a Sănătății marcată la nivel global pentru a evidenția rolul esențial al vaccinării în prevenirea bolilor și protejarea vieții. Ediția din 2026 marchează cea de-a 20-a aniversare a campaniei. Tema din acest an, „Pentru fiecare generație, vaccinurile funcționează”, promovează o abordare a imunizării prin vaccinare pe tot parcursul vieții, adaptată fiecărei grupe de vârstă și fiecărei categorii populaționale aflate la risc.
Forumul Român Pro-Vaccinare (FRPV) acționează pentru creșterea ratelor de acoperire vaccinală în România prin promovarea informațiilor bazate pe dovezi științifice, consolidarea încrederii în vaccinare și facilitarea dialogului între autorități, profesioniști din sănătate și comunități.
